Federația Națională a Părinților Edupart a lansat o petiție online prin care se opune proiectului de lege privind dezincriminarea consumului de droguri, aflat în etapa de dezbatere. Această inițiativă a strâns peste 12.000 de semnături din partea părinților și a altor persoane care își exprimă îngrijorarea față de impactul social al noii reglementări. Reprezentantul federației, Anca Bălășoiu, susține că societatea românească nu este pregătită pentru măsuri care ar putea ridica marja de consum până la sancționare.
În cadrul emisiunii „Trends”, Anca Bălășoiu, avocată și președintele Filialei Sector 6, a argumentat că expunerea de motive a proiectului de lege se bazează pe studii internaționale care nu sunt relevante pentru realitatea din România. Ea a menționat că legislația se concentrează mult pe cannabis, în timp ce în țară tinerii consumă alte substanțe. Totuși, când i s-a cerut să identifice state precum Oregon, British Columbia sau Portugalia unde traficul de droguri ar fi crescut după implementarea unor măsuri mai blânde, aceasta nu a putut oferi date concrete.
Expertiza tehnică din spatele petiției de la Edupart pare să fie pusă la încercare de istoricul recent al lui Cătălin Țone. Acesta este promovat în spațiul public ca expert național în combaterea consumului și traficului de droguri, însă investigația Press One a scos la iveală detalii despre plagiatul său. Cătălin Țone a susținut două teze de doctorat în vara anului 2011, una la Academia de Poliție și una la Universitatea Națională de Apărare, ambele fiind marcate de un procent de plagiat extrem de ridicat.
Conform datelor, la Academia de Poliție conținutul nemarcat a fost de 72,78%, iar la Universitatea Națională de Apărare cifra a ajuns la 79,66%. În ciuda acestor valori, ambele lucrări au primit calificativul „foarte bine” de la comisii formate din cadre didactice afiliate instituțiilor militare respective. Cătălin Țone, pensionat din Poliție în 2023 la vârsta de 48 de ani, ocupă în prezent funcția de „consilier superior” la Agenția Națională Anti-doping, justificând în trecut plagiatul prin lipsa normelor de citare.
Discuția dintre Alexandru Negrici și Anca Bălășoiu a evidențiat dificultatea de a corela legislația internațională cu situația specifică a traficului de droguri în România. În timp ce inițiatorii legii argumentează că o abordare mai blândă cu consumatorii ar permite statului să direcționeze resursele către marii traficanți, reprezentanții părinților consideră că acest lucru ar putea perpetua consumul în rândul minorilor. Tensiunea a rămas nerezolvată pe măsură ce argumentele despre eficiența resurselor de poliție au fost contestate.
Dezbaterile privind reglementarea substanțelor psihoactive și modul de sancționare a consumatorilor rămân subiecte sensibile în administrația publică. În contextul actual, discuțiile despre legislația drogurilor se adaugă la un climat social tensionat, unde deciziile privind protecția minorilor și controlul criminalității sunt monitorizate atent de organizațiile de părinți și de experții în domeniul ordinii publice.