Consiliul Europei a adoptat prima sa strategie dedicată egalității în drepturi a persoanelor LGBTI, care va acoperi perioada 2027–2032. Documentul a fost adoptat într-o săptămână în care organizația a publicat și un raport care evidențiază diferențe majore între statele membre în ceea ce privește protecția penală împotriva discursului de ură. Această strategie nu introduce noi infracțiuni și nu impune obligatoriu modificări legislative, ci organizează standardele existente într-un cadru comun de priorități.
Strategia este structurată pe patru obiective principale care vizează combaterea discriminării, dezinformării, violenței și întărirea cadrelor legislative. Primul obiectiv se concentrează pe recunoașterea demnității persoanelor LGBTI și combaterea intoleranței, în timp ce al doilea introduce problema dezinformării și a manipulării informaționale, inclusiv impactul tehnologiilor digitale și al inteligenței artificiale. Ultimele două obiective vizează prevenirea violenței și consolidarea reglementărilor instituționale, acoperind domenii precum sănătatea, școala, locul de muncă sau serviciile publice.
Raportul tematic publicat în paralel cu strategia analizează aplicarea Recomandării CM/Rec(2010)5 și arată că protecțiile penale sunt extrem de neuniforme. În prezent, orientarea sexuală este inclusă explicit în legislația penală a 35 de state, însă numărul scade la 18 pentru identitatea de gen și la doar șase pentru expresia de gen și caracteristicile sexuale. Doar Belgia, Danemarca și Malta reușesc să acopere explicit toate motivele SOGIESC analizate de organizație.
În ceea ce privește România, tabelul din raportul Consiliului Europei o plasează printre statele care menționează explicit orientarea sexuală, însă fără a include aceleași categorii pentru identitatea de gen, expresia de gen sau caracteristicile sexuale. Raportul avertizează că simpla existență a unei norme nu garantează aplicarea ei efectivă, deoarece lipsa încrederii în instituții și teama de victimizare secundară pot reduce numărul de cazuri raportate, iar absența datelor dezagregate poate face ca elementul de ură să dispară din statisticile generale.
Pentru a remedia aceste lacune, cele 19 recomandări propuse includ acoperirea tuturor motivelor SOGIESC, îmbunătățirea anchetelor și crearea unor structuri specializate în cadrul poliției și parchetelor. În mediul online, se recomandă utilizarea organizațiilor certificate ca trusted flaggers și instruirea moderatorilor pentru a gestiona discursul de ură generat prin inteligență artificială. Implementarea strategiei va fi coordonată de structurile Consiliului Europei și va depinde de măsurile specifice adoptate de fiecare stat în parte.
Strategia va fi lansată oficial în ianuarie 2027, urmând să transforme într-un program comun standardele dezvoltate prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și recomandările Comitetului de Miniștri. Această inițiativă vine într-un context în care monitorizarea prin mecanisme precum ECRI este esențială pentru evaluarea drepturilor omului în Europa, oferind un cadru pentru combaterea stigmatizării și a violenței în diverse medii sociale și digitale.