Proba scrisă de management și legislație a concursului pentru directori de învățământ preuniversitar din sesiunea 2026 a fost construită pe principiul memorării și al reproducerii de rost a bibliografiei. Această abordare a fost criticată pentru faptul că testează capacitatea de a recunoaște informații, nu competența de a exercita responsabil funcția de director. Analiza indică faptul că subiectele oficiale nu evaluează dacă un candidat poate conduce o școală folosind legea, ci doar dacă poate repeta textul legislativ.
Problema centrală identificată constă în modul de operaționalizare a bibliografiei în cadrul sarcinilor de evaluare. Chiar dacă un candidat cunoaște perfect un articol de lege, acesta poate lua decizii manageriale greșite în practică. Subiectele actuale nu forțează utilizarea referințelor din enunțuri pentru a lua decizii, ceea ce transformă examenul într-un exercițiu de recunoaștere a normelor, în detrimentul dezvoltării leadershipului educațional și a gândirii critice necesare în administrație.
Pentru a demonstra vulnerabilitatea acestui sistem, a fost realizat un exercițiu de reproiectare a subiectelor folosind inteligența artificială ChatGPT. Această metodă a transformat cele 20 de grile oficiale în situații-problemă autentice, care necesită luarea unor decizii manageriale în contexte reale de școală. În loc de întrebări despre definiții, noile propuneri implică gestionarea conflictelor între valori, precum echitatea versus excelența, sau gestionarea resurselor financiare în condiții de presiune externă.
Propunerea de reformă a probelor urmărește trecerea de la evaluarea memorării la evaluarea competenței de a conduce. Fiecare situație-problemă reproiectată include patru decizii posibile, dintre care doar una este corectă, oferind astfel o metodă de testare a judecății situaționale. Acest model vizează transformarea cadrelor teoretice în instrumente de investigare și decizie, asigurând că viitorii directori pot interpreta corect normele și pot evalua consecințele acțiunilor lor în cadrul instituției.
Efortul de a recadra probele de concurs are un scop dublu: de a demonstra cât de ușor poate fi transformat un test ridicol într-o ocazie onestă de învățare și de a critica cei care au creat subiectele. Critica este adresată celor care au construit probele cu scopul de a testa memoria, în loc să pună accent pe învățarea managerială. Obiectivul este ca evaluarea să devină un proces de dezvoltare a leadershipului, nu doar o verificare a capacității de memorare.
Contextul administrativ și juridic din România este marcat de o perioadă complexă, în care raportul World Justice Project din 2026 a semnalat o degradare accentuată a statului de drept. Această evoluție subliniază importanța unor mecanisme de evaluare și selecție a funcționarilor publici și a managerilor care să garanteze respectarea procedurilor legale și a transparenței instituționale.