Sari la conținut
Ultima oră Călin Georgescu va fi eliberat: Tribunalul București a respins cererea DIICOT de prelungire a arestării
Cuvântul Liber
Societate

Căsătoriile forțate: când un „da” ascunde amenințări și presiuni psihologice

Libertatea de a alege partenerul de viață este grav amenințată de constrângeri care depășesc violența fizică.

3 min citire
Căsătoriile forțate: când un „da” ascunde amenințări și presiuni psihologice
Foto: Adevărul

Conceptul de căsătorie forțată depășește sfera violenței fizice, incluzând amenințările și presiunile psihologice care limitează libertatea de decizie. O uniune este considerată forțată atunci când una sau ambele persoane sunt constrânse să o încheie, chiar dacă acest lucru se face prin consimțământ aparent. Întrebarea centrală nu vizează doar existența unui „da” rostit, ci capacitatea reală a individului de a spune „nu” fără a suferi consecințe grave sau temeri.

În România, cadrul juridic oferă protecție prin Constituție și Codul civil, care consacră principiul căsătoriei liber consimțite. Nicio tradiție, reputație a familiei sau convingere religioasă nu pot justifica legal impunerea unei uniuni. Totuși, pentru persoanele dependente de familie, dreptul de a refuza poate rămâne doar teoretic. Presiunile din partea rudelor sau teama de a rămâne fără sprijin transformă adesea alegerea într-o formă de constrângere ascunsă.

Situația este critică pentru copii și tineri, grupuri extrem de vulnerabile în fața acestor practici. Datele recensământului din 2021, prezentate de Centrul FILIA, indică faptul că 521 de fete cu vârste între 11 și 14 ani trăiau în uniuni consensuale. Deși aceste cifre nu arată direct numărul de relații impuse, ele semnalează o vulnerabilitate majoră. Căsătoriile timpurii pot duce la întreruperea școlii, sarcini la vârste fragede și o dependență economică severă.

Combaterea acestor abuzuri necesită mai mult decât simple sancțiuni penale prevăzute de Convenția de la Istanbul. Deși legea permite utilizarea ordinelor de protecție și accesul la adăposturi, mecanismele trebuie să fie accesibile în practică. O victimă amenințată are nevoie de ajutor concret, nu doar de existența unor pedepse. Protecția reală implică identificarea riscurilor prin intermediul școlilor, serviciilor sociale și personalului medical, asigurând confidențialitatea și sprijinul pentru independență.

Intervenția timpurie poate fi declanșată chiar și prin observarea unor semne precum absenteismul sau abandonul școlar. Aceste indicatori pot justifica o evaluare a situației unui copil, fără a fi tratați automat ca dovezi ale unei căsătorii forțate. Consilierea și continuarea educației sunt esențiale pentru ca persoana afectată să poată ieși din relație. Libertatea de a se căsători trebuie să includă, în mod absolut, și libertatea de a refuza orice tip de constrângere.

Protecția drepturilor individuale în cadrul uniunilor este un subiect de dezbatere constantă în societatea europeană. În contextul relațiilor dintre România și Uniunea Europeană, respectarea standardelor de protecție a drepturilor omului rămâne un punct de referință juridică. Implementarea efectivă a Convenției de la Istanbul depinde de capacitatea instituțiilor de a transforma normele legale în siguranță reală pentru persoanele vulnerabile din comunitate.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Societate