Bucureștiul a fost identificat ca fiind cea mai poluată capitală din cadrul Uniunii Europene, depășind de patru ori valorile maxime admise. Primăria București a emis o alertă vineri, 2 octombrie 2026, subliniind gravitatea situației de mediu din oraș. Instituția municipală a semnalat că studiile de mediu și raportul Organizației Mondiale a Sănătății confirmă acest stadiu critic, care pune în pericol direct sănătatea cetățenilor din Capitală.
În acest context, primarul general Ciprian Ciucu a organizat o dezbatere largă, la care au fost invitați reprezentanți ai autorităților de sănătate, ai mediului și ai societății civile. Edilul a declarat că timpul nu mai este un factor favorabil pentru București și că va lua decizii nepopulare pentru a implementa Zone cu Nivel Scăzut de Emisii. Ciprian Ciucu a subliniat necesitatea de a se civiliza și de a evita amenzile masive pe care statul le va aplica dacă nu se vor lua măsuri urgente.
Prima măsură majoră vizează traficul rutier, o sursă principală de poluare, având în vedere că în București și Ilfov sunt înmatriculate peste 2,8 milioane de mașini. Din acest număr, aproximativ 1,3 milioane de vehicule sunt considerate vechi și poluante. Începând cu data de 1 noiembrie 2027, va fi restricționat accesul în zona centrală pentru 80.500 de autoturisme fabricate înainte de anul 1991. Ulterior, până în 2032, vor fi limitate accesul pentru vehiculele cu standarde Euro 1, 2, 3, 4 și 5.
O a doua direcție de acțiune vizează sectorul rezidențial și modul în care se realizează încălzirea locuințelor. Primăria propune înlocuirea treptată a sistemelor de încălzire care utilizează lemn sau cărbune, resurse care contribuie semnificativ la degradarea calității aerului. Conform datelor furnizate de municipalitate, în București există 18.593 de case care utilizează aceste surse de energie pentru încălzire. Dintre acestea, autoritățile au reușit până în prezent să localizeze 15.200 de astfel de unități locative.
Situația poluării din Capitală nu este o problemă recentă, fiind subiectul unor sancțiuni internaționale. România se află în procedură de infringement din cauza acestui fenomen, iar Curtea de Justiție a UE a condamnat țara încă din anul 2020. Această decizie juridică a impus obligația de a lua măsuri urgente pentru combaterea poluării, însă, conform Primăriei București, acțiunile necesare nu au fost suficiente până în acest moment pentru a respecta standardele impuse.
Problema poluării din București este strâns legată de contextul juridic european, în care România a fost deja sancționată pentru lipsa de măsuri eficiente. Deciziile Curții de Justiție a UE din 2020 au pus presiune pe administrația locală pentru a acționa rapid. Implementarea zonelor cu nivel scăzut de emisii reprezintă încercarea actuală de a răspunde acestor obligații internaționale și de a reduce impactul negativ asupra sănătății publice.