Județul Bihor a devenit un centru de activitate pentru exploatările ilegale de agregate minerale, utilizând proiectele de iazuri piscicole ca paravan pentru extragerea de nisip și pietriș. În ultimul deceniu, regiunea a obținut 161 de autorizații pentru astfel de amenajări, însă estimările indică faptul că doar aproximativ 10 dintre acestea s-au concretizat efectiv. Această practică lasă în urmă peisaje descrise ca fiind apocaliptice, cu gropi adânci și terenuri brăzdate de cratere care nu sunt readuse în circuitul agricol.
În urma recentelor controale efectuate de Garda de Mediu Bihor, autoritățile au descoperit nereguli la toate cele 16 exploatări verificate într-o singură săptămână. Comisarii au aplicat amenzi care însumează 665.000 lei și au formulat 3 sesizări penale împotriva operatorilor. Verificările s-au concentrat în special pe zonele comunelor Ineu și Săcădat, unde s-au constatat exploatări care au depășit perimetrele aprobate sau chiar activități desfășurate fără nicio autorizație legală.
Printre firmele vizate se numără Lemoni Com, deținută de Pavel Ficuț, care este acuzată că a excavat pe suprafețe care depășeau perimetrul de 5 hectare autorizat. Un alt operator, Zaha Construct Concept, administrat de unul dintre fiii lui Pavel Ficuț, este de asemenea bănuit că a exploatat dincolo de limitele legale. Tot în zona de interes au fost identificate probleme la firmele Beton Construct și Abal Sort, unde proprietarii au încercat să justifice depășirile de suprafață.
Problema este agravată de faptul că, în prezent, legislația nu impune un termen clar pentru finalizarea amenajărilor, permițând firmelor să abandoneze gropile după extragere. În acest context, Senatul a votat o modificare legislativă pentru combaterea acestor exploatări mascate. Nouul cadru normativ ar putea impune termene limitate de maximum 2 ani pentru amenajare, amenzi de până la 500.000 lei și chiar confiscarea utilajelor pentru firmele care nu respectă obligațiile de refacere a terenului.
Impactul asupra mediului și al comunităților locale este sever, deoarece excavările adânci pot afecta pânza freatică. În anumite locuri, gropile se umplu natural cu apă, dar acestea rămân fără orice infrastructură pentru pescuit, fiind simple băltoace. Localnicii se plâng că aceste activități duc la secarea fântânilor din apropiere, deoarece apa din subteran este drenată către aceste balastiere, în timp ce terenurile rămân inutilizabile pentru agricultură din cauza gropilor uriașe.
La nivel național, fenomenul este unul de amploare, Ministerul Mediului raportând că, din peste 1.200 de avize emise pentru iazuri piscicole în ultimul deceniu, sub 10% au avut această finalitate reală. România nu a cunoscut un boom piscicol, ci o practică de exploatare a agregatelor pe termen lung. Pentru a monitoriza situația, a fost lansată platforma Inspectorul Balastierelor, care permite verificarea celor 6.216 perimetre autorizate din țară.