Marian Preda, rectorul Universității din București, a trasat un diagnostic dur la adresa sistemului de educație din România, subliniind necesitatea unor reforme structurale urgente. Într-o intervenție dedicată provocărilor școlii românești, acesta a argumentat că eficiența administrativă și calitatea liderilor sunt elemente critice pentru viitor. Rectorul a avertizat că, în absența unor criterii de selecție bazate pe competență, sistemul va rămâne blocat în modele ineficiente.
Un punct central al criticilor vizează modul în care sunt gestionate resursele financiare în instituțiile de învățământ. Deși România alocă o parte din bugetul său educației într-o proporție mai mică față de media europeană, Marian Preda susține că problema principală nu este doar nivelul finanțării. El a declarat că felul în care sunt cheltuiți banii și organizarea instituțiilor contează enorm pentru rezultatele obținute de elevii români.
Problema managementului școlar a fost abordată ca fiind una de competențe specifice, distincte de activitatea de predare. Rectorul Universității din București a subliniat că un bun profesor nu este automat un bun conducător, deoarece administrația necesită abilități de planificare strategică și gestionare a bugetelor. Pentru a rezolva această lacună, el propune crearea unor programe postuniversitare dedicate managementului școlar, dezvoltate în colaborare cu Ministerul Educației.
Pentru a combate influența politică asupra instituțiilor, Marian Preda a propus reorganizarea inspectoratelor școlare la nivel regional. Această măsură ar avea scopul de a diminua dependența deciziilor de interesele politice locale care afectează școlile. Totodată, el a pledat pentru o selecție a funcțiilor de conducere bazată strict pe pregătire și rezultate concrete, evitând astfel loialitatea politică drept criteriu de avansare.
În ceea ce privește parcursul elevilor, rectorul a discutat despre importanța învățământului dual pentru a oferi alternative la traseul universitar clasic. Acesta consideră că combinarea teoriei cu experiența practică poate face programele profesionale mai atractive prin burse și perspective clare de angajare. În paralel, a cerut o reformă a evaluărilor naționale și a testelor PISA, solicitând instrumente de măsurare construite pe baze științifice și pe date furnizate de experți.
Sistemul de învățământ din România se confruntă de mult cu provocări legate de alocarea bugetară și de calitatea managementului administrativ. Deciziile privind politicile publice în educație necesită o colaborare mai strânsă între universități, cercetători și instituțiile de stat. Fără o schimbare în modul de selecție a liderilor, riscul ca mediocritatea să prevadă competența rămâne o amenințare constantă pentru viitorul generațiilor.