Proiectul de lege L387/2026 pune în pericol stabilitatea unităților protejate și oportunitățile de angajare ale persoanelor cu dizabilități, avertizează societatea de avocatură Grecu Partners. Conform analizei realizate de experți, noile prevederi propuse de stat ar putea limita numărul de organizații care pot funcționa ca unități protejate. Această schimbare legislativă riscă să reducă numărul de locuri de muncă disponibile și să forțeze companiile să plătească sume mai mari direct către bugetul de stat.
O unitate protejată este definită ca o firmă sau organizație care angajează persoane cu dizabilități și vinde produse sau servicii altor companii. În prezent, angajatorii care au minimum 50 de salariați sunt obligați să aibă cel puțin 4% angajați cu dizabilități. Dacă acest prag nu este atins, companiile pot plăti integral contribuția la stat sau minimum 50% din aceasta, având posibilitatea de a folosi diferența pentru a achiziționa produse sau servicii de la unitățile protejate.
Analiza detaliată a Grecu Partners indică faptul că proiectul încearcă să elimine activitățile fictive prin limitarea numărului de organizații eligibile, în loc să verifice dacă persoanele cu dizabilități muncesc efectiv. Dacă L387/2026 este adoptat în forma actuală, multe unități protejate ar putea pierde statutul. Acest lucru ar lăsa angajatorii cu mai puțini furnizori eligibili, iar o companie cu 50 de salariați ar putea ajunge să vireze statului cu până la 60.000 de lei mai mult anual.
Elena Grecu, fondatoarea Grecu Partners, susține că proiectul nu ar trebui adoptat în forma sa actuală, deoarece modificările trebuie să elimine practicile fictive fără a reduce integrarea profesională. Ea a subliniat că, dacă problema este activitatea fictivă, ar trebui verificată activitatea propriu-zisă, nu selectați fondatorii. Proiectul a fost respins de Senat pe 14 septembrie 2026 și se află acum la Camera Deputaților, care este camera decizională pentru acest caz.
În legislația actuală, unitățile protejate care realizează vânzări sau intermediere trebuie să direcționeze minimum 75% din profit către programe de integrare socioprofesională. De asemenea, acestea au obligația de a prezenta anual un raport financiar privind utilizarea acestor fonduri. Totuși, prin noile propuneri introduse de proiectul L387/2026, aceste două garanții esențiale pentru transparență și utilizarea corectă a banilor dispar, conform documentației analizate de societatea de avocatură.
La nivel național, datele oficiale din expunerea de motive a proiectului arată că, la 1 aprilie 2026, în România existau 459 de unități protejate autorizate. Acestea angajau aproximativ 3.050 de persoane, dintre care 2.011 erau persoane cu dizabilități. În același context, documentul indică prezența a peste 430.000 de persoane adulte cu dizabilități, cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani, în întreg țara.