Două atacuri violente comise de minori în unități de învățământ din România, desfășurate la o distanță de doar câteva zile, au declanșat discuții privind cauzele agresivității și posibilitatea identificării semnalelor de avertizare. Incidentele, care au implicat arme albe, au pus în evidență dificultatea de a prezice comportamentul unor elevi care par să nu prezinte probleme de integrare sau de disciplină în mediul școlar cotidian.
Gabriela Groza, avocat și psiholog expert judiciar, explică faptul că manifestările agresive nu sunt întotdeață vizibile pentru cei din jur. Specialistul subliniază că există persoane care internalizează furia și frustrările, trăindu-le profund în interior, fără a le comunica celorlalți. Această tensiune internă poate crește până la un punct critic, determinând persoanele care păreau neproblematic să recurgă la gesturi extreme și neprevăzute.
Un aspect alarmant ridicat de Gabriela Groza este ipoteza mimetismului social, studiată în literatură pentru a explica riscul de replicare a atacurilor. După evenimente intens mediatizate, probabilitatea unor încercări similare crește, deoarece unii indivizi pot dori să obțină atenția sau puterea pe care agresorul anterior a manifestat-o. Expertul menționează, de asemenea, existența unor grupuri de susținători online care, în cazul agresorului din Bistrița, manifestă o atitudine de tip fanatism.
În ceea ce privește motivațiile, Gabriela Groza precizează că nu orice act de violență trebuie clasificat drept bullying. Bullying-ul implică o diferență de putere între agresor și victimă, în timp ce alte agresiuni pot fi pur și simplu acte de violență în sine. Compararea celor două atacuri, cel de la Pitești și cel de la Bistrița, poate fi realizată doar după ce anchetatorii vor clarifica motivațiile interne ale fiecărui atacator.
Atacul de la Pitești a fost comis de un elev de 15 ani care a folosit o macetă împotriva unor colegi, în timp ce la Bistrița, un elev de 13 ani a atacat o profesoară de matematică și un coleg cu un cuțit. În cazul de la Bistrița, anchetatorii investighează ipoteza unui atac premeditat, după ce adolescentul a postat pe rețelele sociale că își pregătea gestul de opt luni, în timp ce la Pitești se investighează o posibilă răzbunare.
Aceste evenimente trag în evidență vulnerabilitatea sistemelor de siguranță din mediul școlar în fața violenței care poate fi atât spontană, cât și planificată pe termen lung. Identificarea timpurie a semnalelor de alarmă rămâne o provocare majoră, având în vedere că agresorii pot ascunde trăsături de caracter violente sub o imagine de normalitate socială sau de integrare academică.