Eurodeputata austriacă Lena Schilling a raportat că a fost victima unor imagini false, generate prin inteligență artificială, care o prezintă dezbrăcată. Această formă de violență digitală a fost descoperită luna trecută, când fotografii manipulate au început să circule pe internet, pornind de la imagini de la una dintre primele sale conferințe de presă. Politiciana cere acum Uniunii Europene implementarea unor măsuri mult mai drastice pentru a combate aceste practici de umilire.
Cazul lui Lena Schilling nu este un incident izolat în cadrul Parlamentului European, conform datelor recente. Un raport realizat de Agora Digitale Transformation (ADT), un institut de cercetare din Berlin, indică faptul că 50 de membri ai Parlamentului European au fost vizați de fenomenul deepfake-urilor sexualizate. Din acest număr de parlamentari afectați, 46 sunt femei, ceea ce evidențiază o țintă specifică în cadrul instituției europene.
Analiza efectuată de cercetătorii de la ADT a vizat 200 de site-uri dedicate distribuirii sau generării de astfel de materiale, incluzând numele tuturor celor 720 de eurodeputați. Rezultatele arată că în opt cazuri, toate vizând femei, au fost identificate imagini sexualizate manipulate digital și disponibile online. În alte 22 de cazuri, numele unor parlamentari apăreau pe site-uri care oferă instrumente pentru generarea acestor conținuturi false.
Lena Schilling și eurodeputata germană Terry Reintke, ambele din grupul Verzilor, au inițiat o scrisoare oficială către instituțiile europene. Documentul este susținut de 119 membri ai Parlamentului European, care solicită ca interdicția privind aplicațiile de inteligență artificială ce generează imagini intime fără consimțământ să fie însoțită de mecanisme de aplicare concrete. Parlamentarii avertizează că aceste instrumente pot fi utilizate cu doar câteva clicuri, iar eliminarea conținutului este extrem de dificilă.
Schilling subliniază că aceste atacuri reprezintă o formă de violență digitală care se adaugă la hărțuirea și sexismul existent. Ea a declarat că decizia de a vorbi public este menită să încurajeze și alte femei afectate să nu mai tacă. Eurodeputata avertizează că lipsa unor măsuri eficiente poate descuraja femeile să intre în politică, transformând acest fenomen într-o nouă normalitate care amenință participarea femeilor în viața publică.
Reglementările europene care vizează inclusiv aplicațiile capabile să modifice fotografii obișnuite pentru a face persoanele să pară dezbrăcate urmează să intre în vigoare la data de 2 decembrie 2026. Această perioadă de tranziție este critică pentru stabilirea unui cadru juridic care să prevină exploatarea lacunelor legislative de către companii. Obiectivul este ca orice femeie care dorește să candideze pentru o funcție publică să poată face acest lucru fără teama de a fi victima unor atacuri digitale.