Un atac cu cuțitul comis de un elev de 13 ani la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița a șocat comunitatea locală. Incidentul, care a avut loc pe 19 octombrie, a vizat o profesoară de matematică și a implicat un alt elev care a intervenit, fiind rănit în proces. Procurorii au deschis cercetări pentru tentativă de omor calificat, în timp ce ancheta încearcă să determine motivația exactă a agresiunii.
Conform datelor disponibile, adolescentul ar fi planificat acest atac timp de opt luni și ar fi anunțat intențiile sale pe platforma TikTok înainte de agresiune. Inspectoratul Școlar Județean a semnalat posibile tendințe de radicalizare ale elevului, însă circumstanțele rămân sub investigație. Psihologul Olga Ghițac explică faptul că nevoia de apartenență poate împinge adolescenții spre comunități online care oferă iluzia puterii prin violență.
Problema violenței în mediul școlar este una alarmantă, fiind raportate numeroase cazuri similare în perioada recentă. În anul școlar 2024–2025, poliția a intervenit în 1.873 de cazuri de violență fizică în unitățile de învățământ, majoritatea fiind loviri. Printre incidentele marcante se numără atacul de la Colegiul Național „Ion Creangă” din București și diverse agresiuni violente raportate în Târgu Jiu sau la Liceul Tehnologic din Vinga.
Tudor Galoș, antreprenor și consultant în tehnologie, a criticat lipsa accesului la consiliere psihologică și reacțiile insuficiente ale cadrelor didactice. Acesta a subliniat că școlile nu dispun de consilieri disponibili, iar părinții permit accesul copiilor la conținut extremist pe social media. Tudor Galoș a menționat, de asemenea, că adolescentul ar fi distribuit pe TikTok materiale cu caracter legionar, o afirmație ce necesită verificări independente.
Pentru a preveni astfel de tragedii, Olga Ghițac propune introducerea unor activități permanente de educație emoțională și sprijin psihologic pentru adulți. Specialistul subliniază că un singur psiholog într-o școală cu sute de elevi este insuficient pentru a răspunde nevoilor. Este necesară o abordare care să includă și sănătatea emoțională a părinților și a profesorilor, pentru a evita epuizarea care împiedică observarea semnalelor de alarmă.
Situația violenței în școli reflectă o problemă sistemică de gestionare a comportamentelor de risc și a radicalizării online. În contextul în care evenimentele violente în unitățile de învățământ au crescut semnificativ, presiunea asupra instituțiilor de educație și a autorităților de aplicare a legii devine evidentă. Necesitatea unor măsuri de siguranță și de monitorizare a mediului digital pentru minori rămâne un subiect de dezbatere intensă în societate.