Un incident violent a izbucnit luni dimineață la o școală din Bistrița, când un elev de 13 ani, aflat în clasa a VII-a, a atacat o profesoară de matematică. Elevul s-a năpustit asupra femeii în timpul orei de curs, lovind-o în zona capului cu un briceag. În urma atacului, un alt elev din clasă a intervenit pentru a o salva pe profesoară, fiind însă și acesta rănit în procesul de intervenție.
Inspectorul școlar general Vasile Șteopoaie a declarat că elevul implicat nu figura în evidențele școlii ca având probleme de comportament sau tendințe agresive. Acesta a menționat că, din câte știe, băiatul părea doar un pic mai singuratic și nu se integra foarte bine în colectiv, însă nu s-au observat schimbări bruște de atitudine. Totuși, investigațiile vor continua împreună cu consilierul școlar pentru a determina exact ce s-a întâmplat.
Înainte de atac, elevul a postat pe contul său de TikTok, unde folosește numele de utilizator andy_1919_14, mesaje în care afirma că pregătea acest moment de opt luni. În imaginile postate, acesta apare purtând o cagulă și o cască de airsoft, susținând că este periculos. Site-ul local Bistrițeanul a raportat că acest cont aparține elevului și că acesta a repostat și conținut de natură extremistă pe platforma socială.
Psihoterapeuta Andreea Chiru Maga explică faptul că agresivitatea poate apărea din cauze diverse, inclusiv din dorința de a obține control sau putere. Ea subliniază că există o discrepanță majoră între comportamentul manifestat de un adolescent în mediul școlar și ceea ce acesta trăiește sau gândește în plan personal. Prejudecățile legate de religie sau etnie pot fi alimentate de mediul familial sau de conținutul consumat online, influențând grav identitatea adolescentului.
Specialista avertizează că semnalele de alarmă, precum amenințările directe, interesul pentru arme sau schimbările de comportament, trebuie identificate rapid de adulți. În cazul atacurilor școlare, cercetările au arătat că, deși semnalele pot fi greu de recunoscut, în aproape toate cazele au existat comportamente care au provocat îngrijorare anterior evenimentului. Este esențial ca orice postare amenințătoare să fie raportată imediat părinților, conducerii școlii sau poliției.
Evenimentele de violență în mediul școlar pot lăsa urme profunde asupra elevilor care au asistat la astfel de acte. Aceștia pot dezvolta anxietate, tulburări de somn, hipervigilență sau simptome de stres posttraumatic, în special dacă expunerea a fost directă. Sprijinul oferit de familie și de școală este crucial pentru gestionarea acestor reacții psihologice care pot apărea după un astfel de traumatism colectiv.