Sistemul de învățământ preuniversitar din România traversează o criză profundă, marcată de o creștere semnificativă a analfabetismului funcțional în ultimul deceniu. Analiza realizată de organizația Friedrich Ebert Stiftung România pentru valul PISA 2025 relevă faptul că proporția elevilor care se situează sub pragul competențelor de bază a crescut cu 14 puncte procentuale. Această evoluție negativă pune sub semnul întrebării eficacitatea reformelor și a resurselor alocate educației în ultimii zece ani.
Expertul în educație Marian Staș, asociat cu Universitatea București și Harvard Kennedy School, susține că măsurile luate de România au rămas, în esență, forme fără fond. Deși au existat numeroși miniștri, legi, strategii și miliarde de euro provenite din fonduri europene, rezultatele au fost contraproductive. Conform expertului, arhitectura sistemului preuniversitar și planurile-cadru nu au atacat cauzele profunde, precum modelul educațional depășit, bazat pe memorare, sau decalajele socio-economice dintre mediul rural și cel urban.
Impactul acestui fenomen este resimțit direct de cadrele didactice, care se confruntă cu dificultăți majore în procesul de predare. Marian Staș a relatat un exemplu în care elevi de clasa a șasea sau a șaptea nu au înțeles termeni precum „muchie”, „teșite” sau „șgheab” în cadrul unei probleme de fizică. Această situație demonstrează cât de mult a scăzut nivelul de alfabetizare, făcând ca discuțiile despre subiecte academice să se oprească prematur din cauza lipsei de vocabular de bază.
Datele statistice oferite de Friedrich Ebert Stiftung România confirmă gravitatea situației prin cifre concrete. În anul 2025, aproximativ 38,5% dintre elevii de 15 ani din România se află sub nivelul 2 în toate cele trei discipline evaluate: Matematică, Citire și Științe. Această cifră reprezintă o creștere drastică față de anul 2015, când sub acest prag se aflau doar 24,3% dintre elevi, evidențiind o scădere sistematică a performanței față de media OCDE.
În ceea ce privește performanța de top, România rămâne în partea de jos a clasamentului european. Ponderea elevilor care ating nivelul 5 sau 6 de competență a crescut nesemnificativ, de la 4,1% în 2015 la doar 4,8% în 2025. Această valoare este de peste două ori mai mică decât media țărilor OCDE, care se situează la 11,9%. În cadrul UE27, România se află printre cele mai mici ponderi de elevi performanți, alături de Bulgaria și Grecia.
Evaluările internaționale precum PISA sunt utilizate global pentru a monitoriza calitatea sistemelor de învățământ și pentru a compara performanța elevilor între diferite țări. Aceste teste măsoară capacitatea de aplicare a cunoștințelor în contexte reale, nu doar capacitatea de memorare. În România, rezultatele recente indică o discrepanță majoră între obiectivele de învățare și capacitatea reală de procesare a informațiilor de către elevi.