Alianța Părinților din România a reacționat oficial împotriva proiectului legislativ B544/2026, care propune modificarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Inițiativa, depusă în Senatul României de senatorii Cristian Ghinea și Victoria Stoiciu, vizează înlocuirea răspunderii penale cu amenzi contravenționale pentru deținerea de droguri în vederea consumului propriu. Organizația consideră acest demers extrem de periculos pentru societatea românească.
Asociația avertizează că această relaxare legislativă va genera un val de noi consumatori și va duce la creșterea cererii pe piață. Conform Alianței Părinților, atitudinea binevoitoare față de consumatori și traficanți va stimula producția, va accelera traficul și va facilita răspândirea comercializării. Această evoluție va duce, în final, la o creștere a interesului pentru droguri în rândul tinerilor, care reprezintă categoria cea mai vulnerabilă a populației.
Impactul asupra bugetului de stat este un alt punct critic ridicat de asociație, care respinge afirmațiile inițiatorilor privind economiile bugetare. Alianța susține că efortul financiar necesar pentru asistența acordată dependenților va fi mult superior economiilor estimate prin reducerea numărului de dosare de cercetare penală. Pe lângă costurile medicale, se estimează că vor apărea efecte secundare precum creșterea infracționalității, a prostituției, a bolilor cu transmitere sexuală, tuberculozei sau a hepatitelor.
De asemenea, proiectul propus de Cristian Ghinea și Victoria Stoiciu ar putea intra în conflict cu diverse convenții internaționale la care România a aderat. Alianța menționează Convenția Unică asupra Stupefiantelor din 1961, Legea nr. 118/1992 adoptată la Viena în 1971 și Convenția contra traficului ilicit de stupefiante din 1988. Aceste acte juridice formează cadrul de control internațional, alături de legislația națională precum Legea nr. 339/2005 privind regimul plantelor și substanțelor stupefiante.
Organizația compară riscurile actuale cu criza de la începutul anilor 2008-2011, cauzată de apariția Noilor Substanțe Psihoactive, numite generic „etnobotanice”. În acea perioadă, lipsa unei încadrări în Legea 143/2000 a permis vânzarea liberă a acestor substanțe în „magazine de vise”, cu efecte dramatice asupra tinerilor. Alianța subliniază că, spre deosebire de atunci, acum nu va fi vorba despre un vid legislativ, ci despre o adaptare a legii care devine prietenoasă cu lumea drogurilor.
În contextul acestor dezbateri legislative, România se află într-o perioadă de tranziție administrativă, având în vedere că Guvernul Niculescu urmează să depună jurământul la Palatul Cotroceni. Tensiunile privind reglementarea substanțelor psihotrope rămân un subiect sensibil, în timp ce alte instituții, precum Patriarhia Română, au avertizat deja că adicția nu trebuie tratată ca o problemă lipsită de gravitate.