Autorul american Alfie Kohn, cunoscut pentru criticile aduse sistemelor de evaluare, a oferit detalii despre limitele testelor standardizate în cadrul evenimentului ParentED Fest 2026 din București. În cadrul unui interviu, acesta a abordat impactul devastator pe care examenele de tip Evaluarea Națională îl au asupra viitorului elevilor. Kohn susține că procesul actual de selecție nu reflectă corect capacitățile intelectuale reale ale copiilor, afectând profund parcursul educațional al acestora.
În ceea ce privește Evaluarea Națională susținută de elevii români la finalul clasei a VIII-a, Alfie Kohn consideră că miza acestui examen este disproporționată. El explică faptul că unii elevi talentați și profunzi pot eșua la astfel de teste, în timp ce alți elevi pot obține rezultate excelente fără a avea capacitatea de a gândi la fel de profund. Folosirea acestor teste duce la supraestimarea unor copii și la subestimarea altora, transformând situația într-una absurdă.
Sistemul de admitere actual este criticat de Kohn pentru că se bazează pe ierarhie și segregare, în loc să promoveze diversitatea necesară unei societăți democratice. Autorul argumentează că trecerea de la gimnaziu la liceu sau de la liceu la universitate nu ar trebui să fie un proces de separare între „câștigători” și „învinși”. În loc de acest model, el propune medii de învățare diverse, unde elevi cu medii sociale și origini etnice diferite pot învăța împreună.
Pe lângă examene, Kohn atrage atenția asupra presiunii exercitate de note asupra copiilor și asupra modului în care părinții interacționează cu aceștia. El avertizează că părinții pot transmite, involuntar, ideea că rezultatele sunt mai importante decât procesul de învățare. De asemenea, autorul menționează că testele standardizate și recompensele pot reduce interesul natural al elevilor pentru cunoaștere, iar utilizarea Inteligenței Artificiale pentru a înlocui munca de învățare este privită cu scepticism.
Evaluările standardizate, precum PISA sau Evaluarea Națională, rămân subiecte de dezbatere intensă în sistemul de educație, fiind utilizate pentru a clasifica performanța școlară. Totuși, presiunea academică și evenimentele violente din școli au pus în discuție climatul de siguranță și eficiența metodelor actuale de predare. În România, discuțiile despre protecția cadrelor didactice și despre impactul psihologic al notelor sunt prezente constant în spațiul public.
Alfie Kohn subliniază că simpla eliminare a testelor nu garantează o școală mai bună, dar schimbarea paradigmei de evaluare este esențială. El insistă că educația trebuie să se concentreze pe oferirea de oportunități egale, nu pe crearea unor clasificări sociale bazate pe un singur examen susținut la vârsta de 14 ani. Modelul actual, conform autorului, nu reprezintă o evoluție firească a procesului educațional modern.