Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a solicitat sâmbătă demisia imediată a președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan. Această cerere vine în urma criticilor aduse noului program de guvernare, care introduce schimbări în modul în care sunt finanțate unitățile medicale. Alexandru Rogobete susține că viziunea actuală a conducerii CNAS este una de tip falimentar și pune în pericol stabilitatea sistemului sanitar.
Disputa vizează în principal modul în care activitatea și resursele spitalelor sunt raportate la gradul de ocupare al paturilor și la serviciile medicale furnizate. Alexandru Rogobete avertizează că spitalele mici ar putea fi evaluate excesiv pe baza costurilor și a numărului de paturi ocupate. El susține că acest mecanism ar putea duce la o reducerea treptată a capacității unor unități medicale, afectând astfel accesul populației la îngrijiri.
Fostul ministru a subliniat că un pat liber nu reprezintă o risipă de resurse, ci poate fi o rezervă vitală pentru urgențe sau accidente cu victime multiple. Conform lui Alexandru Rogobete, un spital mic poate avea o ocupare redusă, dar rămâne esențial pentru comunitatea locală. El a criticat ideea de a evalua performanța medicală exclusiv prin prisma gradului de ocupare, comparând astfel gestionarea spitalelor cu cea a unui hotel.
Pe lângă problemele de finanțare, Alexandru Rogobete a ridicat semne de întrebare privind protecția personalului medical. El a cerut clarificări privind plata corectă a gărzilor, reorganizarea acestora și implementarea unei strategii de retenție pentru medici și asistenți. Fostul ministru a semnalat lipsa unor soluții concrete pentru specialitățile deficitare și pentru tinerii care finalizează rezidențiatul, criticând lipsa unor măsuri de protejare a veniturilor acestora.
Alexandru Rogobete a descris un cerc vicios în care scăderea numărului de pacienți duce la o finanțare mai mică, ceea ce impune reducerea personalului și a serviciilor. El susține că această scădere a capacității va fi ulterior folosită pentru a justifica închiderea spitalelor. Pentru el, performanța trebuie definită prin rezultatele tratamentelor, siguranța pacientului și complexitatea cazurilor, nu prin volumul de activitate.
Sistemul de asigurări de sănătate din România este gestionat prin intermediul CNAS, instituția care decide modul de alocare a bugetelor către unitățile medicale. Deciziile privind finanțarea spitalelor și modul de raportare a serviciilor medicale sunt elemente centrale în gestionarea resurselor publice de sănătate, influențând direct capacitatea de intervenție a spitalelor din întreg țara.