Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a criticat dur modul în care a fost gestionată campania de vaccinare în România în timpul pandemiei. Acesta a susținut că procesul a fost marcat de o comunicare deficitară, în care figurile politice au ocupat centrul atenției în detrimentul specialiștilor. Conform declarațiilor sale, această abordare a afectat direct încrederea populației în recomandările medicale oficiale.
În cadrul emisiunii „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu” de la Gândul, Alexandru Rogobete a descris campania de vaccinare de la începutul crizei ca fiind „odioasă”. El a punctat faptul că unii politicieni au căutat vizibilitate prin filmări și spectacol, în loc să faciliteze transmiterea unor mesaje de sănătate publică. Fostul ministru a menționat că acești oameni au încercat să devină vedete, ignorând importanța expertizei clinice.
Problema centrală a fost, conform lui Alexandru Rogobete, faptul că medicii de încredere, care ar fi putut calma și informa corect populația, au fost țineți în spate. În schimb, s-au favorizat „vedetismele” politice, ceea ce a dus la o scădere a credibilității instituțiilor. El a întrebat retoric cine poate avea încredere în sfaturile medicale oferite de un politician, subliniind discrepanța dintre politică și medicină.
Această strategie de comunicare a creat un teren fertil pentru dezinformare și pentru ascensiunea unor formațiuni politice noi. Alexandru Rogobete a explicat faptul că aceste partide au oferit o alternativă la mesajele oficiale și au profitat de situație prin speculație. Fenomenul nu s-a încheiat odată cu pandemia, deoarece persoane care au contestat recomandările medicale au reușit ulterior să obțină o vizibilitate politică semnificativă.
Pe lângă aspectul sanitar, discuția a vizat și relația generală dintre cetățeni și stat, marcată de un deficit profund de încredere. Alexandru Rogobete a declarat că acest deficit este mai grav decât deficitul bugetar al țării. El a subliniat dificultatea de a reconstrui această relație după măsurile luate în timpul crizei și după numeroasele decizii ale instanțelor care au contestat acțiunile autorităților.
În contextul actual, gestionarea sistemului de sănătate rămâne un subiect tensionat, fiind marcate de probleme administrative și de lipsa resurselor. În timp ce unii oficiali critică programele de sănătate, alte instituții, precum Direcția de Sănătate Publică Constanța, se confruntă cu situații de lipsă de fonduri pentru salarii. Aceste crizi de resurse și de comunicare alimentează continuitatea scepticismului cetățenilor față de capacitatea statului de a gestiona crizele.
În concluzie, Alexandru Rogobete a menționat că, deși există dificultăți majore, România a făcut progrese și a construit ceva în domeniul sănătății. El a afirmat că țara poate continua să construiască, în ciuda obstacolelor cauzate de modul în care autoritățile au gestionat comunicarea în momentele critice de criză.