Adolescenții din România se confruntă cu cele mai mari niveluri de bullying online și de dezinformare din cadrul Uniunii Europene. Situația a fost analizată sâmbătă, în cadrul evenimentului ParentED Fest organizat la București, unde specialiști în parenting au discutat despre provocările digitale și psihologice ale tinerilor. Subiectul central a fost modul în care copiii pot fi protejați în fața hărțuirii pe rețelele de socializare și a riscurilor de pe internet.
Specialistul danez Jessica Joelle Alexander a subliniat că independența digitală, care apare de obicei în jurul vârstei de 9-12 ani, trebuie abordată ca un rit de trecere modern. Aceasta a explicat faptul că tinerii au nevoie de pregătire, nu doar de o serie de interdicții impuse de adulți. Dialogul și conexiunea constantă cu părinții sunt considerate cele mai bune metode de protecție pe termen lung pentru copiii care cresc într-o lume dominată de ecrane și inteligență artificială.
Conform lui Jessica Joelle Alexander, cea mai periculoasă situație pentru copii este izolarea în mediul online atunci când apar evenimente neplăcute sau periculoase. Ea a menționat că, chiar dacă un copil nu are un telefon, prietenii sau frații vor avea, făcând expunerea inevitabilă. Strategia recomandată este construirea încrederii în loc de folosirea fricii, oferindu-le copiilor puterea de a face alegeri corecte. Un studiu la care a contribuit aceasta, pe 13.000 de părinți și copii din nouă țări, arată că 88% dintre familiile care se joacă cinci ore pe săptămână sunt fericite.
Psihoterapeuta franceză Isabelle Filliozat a abordat reacțiile de stres ale copiilor, precum crizele de furie, anxietatea sau dificultățile de concentrare. Ea a explicat că aceste comportamente nu sunt rezultatul unor greșeli ale părinților, ci sunt reacții la un mediu radical schimbat. Copiii de astăzi se confruntă cu mai puțină mișcare, timp prelungit în fața ecranelor, consum de alimente ultraprocesate, poluanți și lipsă de lumină naturală. Aceste factori contribuie la schimbarea stării de bine a tinerilor.
Datele privind sănătatea și starea psihică a adolescenților din România sunt îngrijorătoare. Potrivit UNICEF România (2022), 33% dintre adolescenții cu vârste între 11 și 15 ani declară că se simt „la pământ” de mai mult de o dată pe săptămână. În acest context, mediul de viață modern a afectat semnificativ dezvoltarea fizică, copiii pierzând 25% din capacitatea cardiovasculară în ultimii 40 de ani. Studiile indică faptul că o creștere a mișcării în clasă poate îmbunătăți atenția cu 12%.
Problematica sănătății mentale și a expunerii la riscuri digitale se înscrie într-un context de transformare socială profundă. În România, piața de snacks-uri a depășit deja pragul de 3 miliarde de euro, reflectând schimbările în obiceiurile de consum. Această evoluție a stilului de viață, combinată cu digitalizarea accelerată, pune presiune pe capacitatea de adaptare a familiilor și pe rolul educației în prevenirea hărțuirii online.