Academia Română a raportat o creștere accentuată a numărului de articole științifice provenite din România care apar în reviste cu practici editoriale dubioase. Alerta a fost lansată de forul științific în urma Adunării Generale de la 17 septembrie, când s-au discutat principiile de evaluare pentru cercetători, institute și proiecte de cercetare. Instituția își exprimă îngrijorarea față de profesionalismul procesului de peer-review în aceste publicații.
Conform Biroului Prezidiului Academiei Române, aceste reviste funcționează după un model economic bazat pe taxe plătite de autori, unde veniturile depind de numărul de articole acceptate. Acestea sunt caracterizate prin publicarea excesivă de numere speciale gestionate de editori cu vizibilitate redusă și prin timpi de procesare editorială extrem de scurți. Un astfel de ritm este considerat incompatibil cu un proces de evaluare temeinic și serios al manuscriselor.
Analiza Academiei Române evidențiază, de asemenea, o rată de respingere foarte mică și un procent exagerat de autocitări sau citări intra-editură. Revistele vizate folosesc campanii agresive de tip spam academic prin e-mail, solicitând manuscrise chiar și unor cercetători care nu au legătură cu domeniul respectiv. Aceste practici definesc modul de operare al așa-numitelor reviste prădătoare și al fabricilor de articole, care urmăresc profitul prin publicări rapide.
Academia Română subliniază că o parte din bugetele alocate cercetării în universități și institute este consumată pe aceste taxe de publicare, sume pe care le consideră neglijabile. Forul face un apel direct către îndrumătorii de doctorat pentru a explica tinerilor pericolele acestor publicații și pentru a nu accepta elaborarea tezelor pe baza unor astfel de jurnale. Se recomandă evitarea revistelor care doar mimează procesul editorial, chiar dacă au indicatori scientometrici mari.
Pentru a combate aceste tendințe, Academia Română propune reducerea ponderii indicatorilor precum factorul de impact sau indicele Hirsch în evaluarea cercetătorilor și a instituțiilor. Se pune accent pe trecerea la o evaluare calitativă, conform Acordului european privind reforma evaluării cercetării (CoARA, 2022). Scopul este ca evaluarea să se bazeze pe valoarea și relevanța rezultatelor, precum și pe calitatea brevetelor sau patentelor, nu pe formule aritmetice.
Problema calității în mediul academic este una complexă, implicând și proliferarea unor conferințe internaționale prădătoare care contribuie la falsificarea CV-urilor cercetătorilor. Această situație afectează integritatea procesului de validare a cunoștințelor. Academia Română insistă pe importanța publicării în reviste consacrate, care permit accesul deschis fără taxe sau prin arhive deschise, asigurând în același timp un proces de peer-review riguros și autentic.