Academia Română a anunțat intenția de a modifica modul în care sunt evaluați cercetătorii, proiectele de cercetare și instituțiile de cercetare. Propunerea vizează reducerea ponderii pe care o au articolele științifice publicate în procesul de evaluare. Această decizie vine ca o reacție la prezența numeroaselor reviste de specialitate care publică materiale contra cost, indiferent de valoarea lor reală, afectând astfel integritatea mediului academic românesc.
Prin comunicatul Biroului Prezidiului Academiei, instituția denunță modul de operare al așa-numitelor reviste prădătoare și al fabricilor de articole. Aceste entități practică un model de afaceri bazat pe profitul obținut prin publicarea rapidă și fără discernământ a unui volum imens de materiale. Procesul de peer-review, care ar trebui să fie riguros, este descris ca fiind unul superficial, ceea ce subminează standardele de calitate necesare în știință.
Academia Română a observat o creștere accentuată a numărului de articole provenite din România care apar în reviste cu practici editoriale dubioase. Aceste publicații folosesc un model economic în care veniturile editurii depind direct de numărul de articole acceptate, deoarece autorii plătesc taxe pentru publicare. Această structură de venituri favorizează acceptarea masivă a manuscriselor în detrimentul calității și al profesionalismului procesului de evaluare de către specialiști.
Metodele utilizate de aceste reviste includ campanii agresive de spam academic prin e-mail și publicarea excesivă de numere speciale gestionate de editori cu vizibilitate internațională redusă. De asemenea, timpul de procesare editorială este extrem de scurt, nefiind compatibil cu un proces de peer-review serios. Se constată, totodată, o rată de respingere mult mai mică decât la revistele consacrate și un procent exagerat de autocitări sau citări intra-editură.
Pe lângă revistele problematice, Academia Română semnalează o proliferare periculoasă a congreselor și conferințelor internaționale prădătoare, care contribuie la falsificarea CV-urilor cercetătorilor. Pentru a remedia situația, instituția propune trecerea la un proces de evaluare calitativă. Această schimbare ar trebui să respecte principiile Acordului european privind reforma evaluării cercetării (CoARA, 2022), punând accent pe impactul și relevanța rezultatelor, nu pe formule aritmetice.
Evaluarea activității de cercetare în România a fost de-a lungul anilor subiectul unor reforme necesare pentru a alinia standardele naționale cu cele internaționale. Trecerea de la indicatori cantitativi, precum numărul de publicații, la indicatori calitativi, reprezintă o provocare pentru sistemul de finanțare și pentru prestigiul instituțiilor de cercetare, în încercarea de a asigura o mai bună transparență și rigoare în mediul academic.