Prezidiul Academiei Române a emis luni un comunicat prin care denunță degradarea criteriilor de evaluare a cercetării științifice din România. Instituția, condusă de președintele Marius Andruh, critică dur sistemul actual de finanțare, care se bazează pe numărul de citări din reviste fără valoare. Acest mecanism este acuzat că încurajează producția de masă în detrimentul calității reale a muncii de cercetare.
În cadrul unui apel public privind evaluarea responsabilă a cercetării, cel mai înalt for academic din țară a cerut o modificare radicală a modului de alocare a bugetelor de cercetare. Academia Română a subliniat că dependența de indicatorii simpliști, precum numărul de lucrări sau factorul de impact al revistelor, a generat derapaje grave în mediul academic. Această abordare favorizează o industrie a publicării comerciale în locul progresului științific.
Unul dintre cele mai grave efecte identificate de instituție este apariția și dezvoltarea așa-numitelor „paper mills”, adică fabrici de articole, alături de extinderea revistelor de prădători sau pseudo-științifice. Conform Academiei Române, sistemul actual oferă combustibil unei industrii care prioritizează bifarea normelor cantitative. În acest proces, valoarea reală, originalitatea și relevanța științifică a unei cercetări devin elemente secundare față de obiectivele numerice.
Pentru a remedia această situație, Academia Române propune mutarea accentului de pe cantitate pe calitate și pe valoarea intrinsecă a rezultatelor obținute. Instituția solicită renunțarea la indicii numerici care pot fi ușor manipulați și cere punerea accentului pe impactul real al cercetării asupra societății. De asemenea, forul academic susține reintroducerea și consolidarea evaluării calitative de către experți, cunoscută sub numele de peer-review, ca standard de bază.
Deși Academia Române nu a specificat în comunicat cui este adresat apelul, responsabilitatea pentru stabilirea criteriilor de evaluare aparține Ministerului Educației. Acesta gestionează procesul prin intermediul Autorității Naționale pentru Cercetare, care este aflată în subordinea ministerului. Această structură administrativă determină modul în care cercetătorii sunt evaluați și în ce măsură primesc finanțări sau promovări în cadrul sistemului academic național.
Evaluarea cercetării în România implică utilizarea unor indicatori scientometrici care măsoară performanța academică. În prezent, aceste procese sunt coordonate de autorități guvernamentale prin intermediul unor organisme specializate, însă Academia Române consideră că metodele de cuantificare actuale nu reflectă meritul științific real. Trecerea de la un model bazat pe cifre la unul bazat pe expertiză calitativă reprezintă propunerea centrală a acestui apel public.