Eurodeputata austriacă Lena Schilling a denunțat modul în care victimele abuzurilor prin deepfake-uri sexuale sunt forțate să poarte singure lupta pentru eliminarea conținutului ilegal. Deși a apelat la Parlamentul European și la diverse organizații, ea subliniază că povara identificării și raportării fiecărei copii a unei imagini falsificate revine în continuare persoanei vizate. Această situație pune în evidență o lipsă de mecanisme automate de prevenire, lăsând victimele într-un proces continuu de traumă și efort administrativ.
Procesul de combatere a acestor abuzuri este unul extrem de epuizant pentru orice femeie afectată. Victima trebuie să revină constant la materialele care încearcă să le îndepărteze, să identifice locurile noi unde apar și să reia cererile de șterstere de fiecare dată când imaginile sunt încărcate din nou. Chiar și pentru o politiciană cu resurse și o echipă de sprijin, munca necesară pentru a opri răspândirea este imensă, iar pentru persoanele fără astfel de instrumente, situația devine aproape imposibil de gestionat.
Cercetările organizației Agora Digitale Transformation arată că dificultatea intervenției este accentuată de faptul că multe site-uri sunt înregistrate în afara Europei. Benjamin Shultz și Yasmin Kirzeder, reprezentanți ai acestei organizații, explică faptul că, deși legislația din țări precum Franța pedepsește comunicarea materialelor sexuale falsificate, eliminarea lor rămâne complicată. Un punct critic este rolul motoarelor de căutare, deoarece o imagine poate rămâne accesibilă ușor dacă paginile apar în rezultatele Google, chiar dacă site-ul sursă este greu de închis.
Problema este agravată de faptul că instrumentele de „dezbrăcare” digitală sunt încă accesibile în magazinele de aplicații din Europa. Fotografiile obișnuite ale femeilor din viața publică sunt adunate pe forumuri pentru a servi drept materie primă pentru aceste abuzuri. Shultz și Kirzeder subliniază că intervenția la un nivel (de exemplu, la site-ul de găzduire) nu garantează dispariția materialului din celelalte locuri, ceea ce obligă victimele să repete procesul de raportare de la capăt.
Lena Schilling solicită ca platformele să își asume responsabilitatea pentru prevenirea răspândirii conținutului ilegal, nu doar pentru reacția la sesizări. Ea subliniază că accesul la protecție nu ar trebui să depindă de resursele financiare sau de capacitatea de a continua o căutare obositoare. Eurodeputata cere ca autoritățile să fie pregătite pentru aplicarea Regulamentului privind inteligența artificială, menționând că o interdicție pe hârtie nu protejează pe nimeni dacă nu există capacitate de intervenție efectivă.
În cadrul Uniunii Europene, protecția împotriva acestor abuzuri este gestionată prin mai multe mecanisme, precum Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) și noul Regulament privind inteligența artificială. Din 2 decembrie 2026, va intra în vigoare interdicția privind generarea de reprezentări intime false fără consimțământ. Totodată, Directiva privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice va impune statelor să incrimineze producerea acestor materiale, însă transpunerea completă în legislația națională este așteptată abia în iunie 2027.