Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru Mihai Ghigiu, a solicitat oficial ca autoritățile de la Ministerul Apărării și Ministerul de Externe să examineze posibilitatea de a renegocia contractele de achiziții militare cu Rheinmetall. Aceste acorduri, care însumează o valoare de 5,7 miliarde de euro, sunt înconjurate de controverse legate de legalitatea unor modificări legislative și de condițiile sub care au fost semnate. Ghigiu a subliniat necesitatea unei astfel de discuții, chiar dacă procesul ar putea implica riscuri financiare semnificative.
Alexandru Mihai Ghigiu a declarat că România ar putea deschide negocierile cu Rheinmetall fără a pierde neapărat finanțarea europeană alocată prin mecanismul SAFE, deși acest subiect nu a fost abordat în cadrul recentei sale delegații la Bruxelles. Ministrul a insistat pe importanța unei abordări strategice, menționând că este obligatoriu ca ministerele implicate să discute modificarea acordurilor. El a avertizat că această mișcare ar putea fi făcută chiar și cu riscul aplicării unor penalități de partea partenerilor.
În ceea ce privește utilitatea acestor achiziții, Alexandru Mihai Ghigiu și-a exprimat rezervele privind capacitatea echipamentelor de a răspunde amenințărilor militare viitoare. Ministrul a susținut că, din punctul său de vedere, prin aceste contracte, România nu se pregătește pentru războiul viitorului, ci se pregătește maxim pentru războiul de astăzi sau chiar pentru cel de ieri. Această critică vizează direct oportunitatea strategică a investițiilor masive în armament realizate în prezent.
Pentru a justifica posibilitatea de a schimba poziția Comisiei Europene, Alexandru Mihai Ghigiu a invocat un precedent legat de jaloanele asumate de România. El a menționat că, deși anterior existau 33 de jaloane neîndeplinite, prin prezentarea de documente și argumente, colegii săi au reușit să închidă un jalon. Ministrul a criticat însă modul în care reprezentanții românilor au negociat anterior la Bruxelles, afirmând că mulți s-au limitat doar la a lua notițe fără a prezenta argumente solide.
Alexandru Mihai Ghigiu a făcut o paralelă istorică cu afacerea Škoda din perioada interbelică pentru a ilustra controversele legate de înzestrările militare. El a susținut că România are astăzi oameni capabili să convingă Bruxelles-ul de necesitatea unei noi șanse pentru a îndrepta lucrurile. Ministrul a subliniat că succesul depinde de dorința reală de a negocia pentru binele țării și de calitatea echipei de negociatori care trebuie să știe exact ce vrea să obțină.
Aceste discuții despre achiziții militare și securitate apar într-un moment în care administrația română gestionează multiple schimbări și decizii importante. În timp ce se discută despre contractele de apărare, Premierul Luca Niculescu a numit nouă secretari de stat în șapte ministere, dintre care cinci persoane revin în funcțiile lor anterioare. Acest proces de reorganizare administrativă coincide cu presiunea de a asigura o pregătire adecvată a armatei în contextul regional actual.