Crearea unui minister delegat pentru inteligența artificială nu reprezintă, de sine stătătoare, o soluție pentru dezvoltarea tehnologică a țării. Ana-Maria Stancu subliniază că România se află în ultimele poziții în Uniunea Europeană în ceea ce privește competențele digitale, în ciuda investițiilor masive prin PNRR. Fără o strategie clară și o structură de învățare bine definită, resursele financiare injectate în traininguri riscă să rămână fără impact real asupra nivelului de pregătire al populației.
Problema principală în procesul de formare vizează lipsa unor standarde și a unor obiective de învățare comune. În prezent, piața de cursuri este fragmentată, iar companiile nu au un reper pentru a evalua calitatea instruirii pe care o achiziționează. Ana-Maria Stancu menționează că experiența unor companii care au plătit sume considerabile pentru cursuri de introducere în AI, dar care nu au obținut rezultate concrete, demonstrează necesitatea unei metodologii adaptate publicului țintă, fie că vor vorba de angajați sau de funcționari publici.
Implementarea soluțiilor de AI în instituțiile publice necesită o atenție sporită față de securitatea datelor și protecția informațiilor. Nu orice chatbot comercial poate fi utilizat în cadrul administrației, deoarece utilizarea unor instrumente neadecvate poate compromite confidențialitatea. Expertul recomandă analizarea riguroasă a condițiilor contractuale și a garanțiilor de securitate, menționând că soluții enterprise, precum cele oferite de Microsoft sau Google, sunt distincte de versiunile pentru utilizatori individuali și oferă protecție sporită.
O altă provocare majoră este gestionarea costurilor și a suveranității tehnologice. Serviciile bazate pe consum, tarifate prin unități de text procesate numite tokeni, pot genera cheltuieli masive în organizațiile cu mii de utilizatori dacă nu există monitorizare. De asemenea, se discută despre necesitatea utilizării unor modele care rulează local, pe infrastructura proprie a instituției, pentru a asigura controlul asupra datelor, însă acest lucru necesită hardware specializat, precum acceleratoare GPU și personal calificat pentru mentenanță.
Deciziile privind tehnologia nu trebuie luate de la centru, ci trebuie să pornească de la educația și informarea utilizatorilor. Ana-Maria Stancu propune o abordare graduală, începând cu testarea soluțiilor cloud oferite de furnizori precum Microsoft, Google sau Amazon, pentru a evalua beneficiile înainte de a investi în infrastructură proprie. Este esențial ca instituțiile să înțeleagă imaginea de ansamblu și să poată lua decizii fundamentate, evitând implementările făcute doar din entuziasm sau din teama de a rămâne în urmă.
Dezvoltarea competențelor digitale rămâne un punct critic pentru progresul economic și administrativ. În contextul în care viteza internetului în România a continuat să crească la nivel național, infrastructura de bază este prezentă, însă capacitatea de a utiliza tehnologii avansate depinde de guvernanță. Proiecte precum AI Factory urmărează dezvoltarea unei infrastructuri de calcul, însă accesul la resurse tehnice nu poate rezolva singur deficiențele de competențe și de strategie de implementare.