Guvernul condus de Niculescu a fost investit oficial pe data de 20 octombrie 2026, obținând 280 de voturi „pentru” și 58 de voturi „împotrivă”. Această decizie marchează încheierea unei crize politice ce a durat aproape șase luni, de la 5 mai până la 20 octombrie 2026. În componenția cabinetului, PSD deține cel puțin 11 dintre cele 17 ministere, inclusiv portofoliile de la Interne, Justiția, Apărarea și Sănătatea, în timp ce restul ministerelor sunt ocupate de tehnocrați.
Rezultatul votului a confirmat o dintre predicțiile făcute anterior privind comportamentul grupului AUR. Parlamentarii acestui partid au decis să nu fie prezenți la momentul votului, fapt ce a împiedicat existența unui vot de respingere din partea lor. Totuși, alte predicții legate de structura guvernului au fost infirmate. Deși PNL a votat guvernul, acesta nu intră într-o coaliție cu PSD și nu are miniștri din partea acestui partid sau din partea USR, o combinație care fusese considerată anterior ca fiind una nevotabilă.
Analiza indică faptul că PSD a acceptat guvernarea deoarece costul refuzului a scăzut sub cel al participării. Acest lucru s-a produs prin două mecanisme simultane: amenințarea cu alegeri anticipate și apariția unor miniștri independenți sau tehnocrați. În cazul guvernului Niculescu, ministerele de la Finanțe și Externe au revenit la tehnocrați, ceea ce a redus povara politică a guvernării pentru PSD. Astfel, o parte din costul politic al deciziilor de guvernare revine acum și președintelui.
Credibilitatea amenințării cu alegeri anticipate a funcționat de facto, chiar dacă nu a existat o declarație publică oficială de la președinte. Deși președintele a respins anterior ideea alegerilor anticipate, schimbarea de poziție și semnalele transmise liderilor de partide au creat o perspectivă materializabilă. Această presiune a făcut ca PSD să nu își mai permită să refuze guvernarea, considerând că riscul de a pierde controlul prin dizolvarea Parlamentului este mai mare decât costul de a conduce într-un context economic dificil.
Testul real pentru acest cabinet va fi gestionarea economiei într-o perioadă de încetinire. PSD va trebui să decidă dacă menține corecția fiscală și ajustarea deficitului bugetar sau dacă revine la politici prociclice. Dacă partidul va fi forțat să implementeze reforme necesare în plină recesiție, acest lucru ar putea marca începutul slăbirii mecanismului de transfer al costurilor politice. Capacitatea de a menține poziția dominantă va depinde direct de gestionarea acestor constrângeri economice.
Contextul politic actual este marcat de o degradare accentuată a statului de drept în România, conform datelor raportate de World Justice Project pe anul 2026. Această evoluție adaugă o dimensiune de instabilitate instituțională în perioada de tranziție către noul guvern. Instabilitatea administrativă și presiunea asupra separării puterilor rămân teme centrale în dezbaterea publică, în timp ce guvernul Niculescu încearcă să stabilizeze execuția în urma unei perioade lungi de guvernare interimară.