Fascismul nu mai este doar o relicvă a secolului trecut, ci o amenințare care se manifestă prin polarizarea societăților și nostalgia după un trecut idealizat. Oana Șerban, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București, avertizează că transformarea spațiului digital într-un teren fertil pentru resentiment și post-adevăr facilitează reactivarea acestor ideologii. Discuția despre mecanismele de control social a avut loc în cadrul podcastului Filă cu Filă, unde s-a analizat modul în care ideile fasciste pot fi utilizate în contextul contemporan.
Oana Șerban subliniază că fascismul se alimentează din promisiunea revenirii la o perioadă de prosperitate și respect, folosind mistificarea pentru a crea o națiune „măreață”. Spre deosebire de nazism, care este intrinsec antisemit, fascismul folosește narațiuni care creează o patrie imaginară pentru a construi un nou contract social. Această abordare transformă istoria într-un instrument de manipulare, unde liderii de mână forte confiscă nostalgia pentru un trecut glorios pentru a câștiga controlul asupra societății.
O componentă centrală a acestei retorici este divizarea societății în două tabere opuse, bazată pe formula „noi producem, ei ne iau”. Această logică transformă diferențele economice într-o competiție între grupuri, unde resursele sunt percepute ca fiind luate de „celălalt”. În loc de o retorică directă, ideologiile moderne folosesc scenarii conservatoare pentru a susține că anumite grupuri profită pe urma muncii celorlalți, transformând orice interacțiune socială într-un joc cu sumă nulă.
Spațiul digital accelerează acest proces prin fenomenul de post-adevăr, unde reacția emoțională devine mai importantă decât verificarea faptelor. Oana Șerban menționează că libertatea de exprimare permite propagarea unor opinii neverificate, ceea ce duce la o „epurare epistemică”. Oamenii tind să se retragă în bule ideologice, selectând doar informațiile care le confirmă convingerile, ceea ce generează o incapacitate de a tolera dezacordul și de a accepta perspective diferite în cadrul democrației.
Fenomenul de polarizare nu este limitat doar la platforme precum Facebook sau TikTok, fiind observat și pe LinkedIn, în mediul profesional. Oana Șerban observă că intoleranța și agresivitatea apar chiar și pe conturile antreprenorilor sau ale oamenilor din mediul corporativ, unde filtrele de politețe dispar în mediul online. Această evoluție indică faptul că radicalizarea afectează nu doar viața socială, ci și cultura organizațională și modul în care oamenii interacționează în spațiul public.
Democrația sănătoasă depinde de capacitatea cetățenilor de a gestiona dezacordul fără a recurge la conflict. Pentru a construi o societate rezistentă la radicalizare, este necesară educația axată pe sentimente morale precum rușinea și empatia. Rușinea poate funcționa ca un mecanism de auto-evaluare morală, în timp ce empatia permite ascultarea reală a celuilalt, oferindu-i dreptul de a avea o opinie diferită fără a fi exclus din comunitate.