Curtea de Apel Timișoara a pronunțat, pe 25 septembrie 2026, sentința finală într-un dosar de amploare care a implicat 93 de persoane. După o anchetă de șase ani, începută prin percheziții masive în anul 2016, instanța de apel a decis că fapta nu există, declarând nevinovați toți inculpații. Această decizie anulează sentința primă instanță, prin care nouă persoane fuseseră condamnate la pedepse cu închisoare între 4 ani și 13 ani și 4 luni.
Ancheta, condusă de procurorul DIICOT Mihai Șandor, a pornit în aprilie 2016 prin percheziții la sediul Depoului de Locomotive Timișoara. La acea vreme, autoritățile au susținut că un grup infracțional organizat a sustras combustibil din gestiune, provocând un prejudiciu estimat la 3.997.068 lei. În urma acțiunilor inițiale, zeci de persoane au fost ridicate de mascați, iar lideri precum Gheorghe Viorel Borza, Ioan Irimie Boloș și Liviu Martin au fost arestați preventiv sau plasați în arest la domiciliu.
DIICOT a susținut în rechizitoriu că, între anii 2013 și 2016, angajații au delapidat 1.611.334 kg de motorină, care ar fi fost vândută pe piața neagră. Teoria procurorilor indica faptul că locomotivele erau alimentate cu mai puțin combustibil decât se nota în acte, restul fiind extras prin furtun către o firmă controlată de Liviu Martin. Totuși, Curtea de Apel a subliniat că nu s-au găsit probe directe, cum ar fi imagini sau fotografii, care să confirme acest transfer de motorină.
Judecătorii au criticat dur modul în care a fost gestionată ancheta, remarcând lipsa unui flagrant, deși procedeuul ar fi avut loc la ore fixe. Un martor cheie, Ilie Stroia, a fost considerat nesincer, deoarece și-a retras declarațiile, afirmând că a făcut la reconstituire doar ce i-au spus polițiștii. De asemenea, instanța a sesizat că o probă video a fost interpretată greșit de DIICOT, când o replică despre un program de igienizare a trenurilor a fost prezentată ca o dovadă de delapidare.
Tribunalul Timiș, care a emis sentința de fond, a fost criticat de Curtea de Apel pentru că a copiat pagini întregi din rechizitoriu și nu a analizat apărarea inculpaților. Instanța de apel a constatat că diferențele de cifre calculate de DIICOT și de prima instanță arată că paguba este doar o probabilitate teoretică. De asemenea, Curtea a menționat că măsurile de supraveghere realizate timp de un an nu au confirmat delte existența grupului infracțional sau a infracțiunilor acuzate.
Acest caz de achitări masive afectează statistic indicatorii de calitate ai DIICOT Timișoara. Numărul celor 91 de persoane achitate în acest dosar este de zece ori mai mare decât cel al achitaților din alte dosare DIICOT în anul 2025 și este aproape egal cu totalul achitărilor încasate de instituție la nivel național în tot anul 2025. În 2024, DIICOT a raportat la nivel național 138 de achitări, iar în 2023 au fost declarate nevinovate 140 de persoane în întreaga țară.