Lia Savonea, care ocupă funcția de președinte al Înaltei Curții de Casație și Justiție, beneficiază de venituri provenite din două surse diferite. Judecătoarea încasează lunar sume atât de la Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și de la Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de membru de drept. Această situație a fost evidențiată în urma unei victorii juridice obținute de Lia Savonea în disputa privind plata restanțelor salariale ale magistraților, după ce CCR a decis că nu există conflict între Înalta Curte și Guvern.
În cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție, Lia Savonea are un salariu brut de încadrare de aproximativ 41.000 de lei. La această sumă se adaugă trei tipuri de sporuri specifice funcției sale. Printre acestea se numără sporul pentru condiții vătămătoare, care este plafonat la 300 de lei, și sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. Pentru acest ultim spor, nivelul este de 25% din salariu, ceea ce înseamnă un spor de stres de 8.200 de lei brut.
Pe lângă celelalte beneficii, Lia Savonea primește și un spor pentru păstrarea confidențialității în valoare de 2.050 de lei brut, o sumă care reprezintă 5% din încadrarea de bază. În total, în calitate de președinte al ÎCCJ, veniturile brute ale judecătoarei ajung la cel puțin 51.600 de lei. Această structură salarială complexă include multiple componente care se adaugă la salariul de bază, influențând semnificativ suma totală pe care judecătoarea o încasează lunar.
Din a doua sursă de venit, Consiliul Superior al Magistraturii, Lia Savonea încasează o indemnizație lunară de încadrare de 13.921 de lei brut. Această sumă este completată de un spor de stres de 3.280 de lei și de un spor de păstrare a confidențialității de 696 de lei brut. În total, veniturile brute de la CSM se ridică la aproape 17.900 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 10.500 de lei net pentru judecătoarea care ocupă funcția de conducere a ÎCCJ.
Monitorizarea exactă a acestor venituri este dificilă din cauza reglementărilor actuale privind transparența. De doi ani, declarațiile de avere ale magistraților nu mai sunt publice, fapt determinat de o decizie a Curții Constituționale a României. Această schimbare legislativă face imposibilă aflarea veniturilor la zi ale șefei ÎCCJ prin metodele tradiționale de consultare a documentelor publice, limitând capacitatea cetățenilor de a urmări modul în care sunt gestionate fondurile publice în sistemul judiciar.
În sistemul juridic românesc, deciziile Curții Constituționale a României au un impact major asupra modului în care funcționarii publici și magistrații își pot gestiona sau declara averea. Deciziile CCR pot modifica radical accesul publicului la informații, influențând modul în care responsabilitatea publică este evaluată în raport cu veniturile obținute din fonduri ale statului, în contextul unor reglementări care pot limita transparența administrativă.