Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă a lui Călin Georgescu pentru o perioadă de 30 de zile, schimbând astfel măsura anterioară. Această decizie a fost aplicată în mod similar și în cazul lui Ionel Rusen. Procesul de modificare a măsurii preventive a implicat o procedură juridică specifică în cadrul instanței de apel, care a dus la înlocuirea controlului judiciar cu arestul preventiv pentru persoana vizată de anchetă.
Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a explicat că această schimbare nu a fost cauzată de apariția unor probe noi în dosar. Conform acestuia, judecătorii au efectuat o evaluare diferită a materialului probator care era deja prezent pe masa instanței. Tudorel Toader a subliniat că este vorba despre o nouă apreciere a judecătorilor de control, proces prin care probele existente au fost interpretate într-un mod care impune închiderea în detenție.
Procedura de soluționare a cauzei a implicat un complet de divergență, deoarece primii doi judecători din complet nu au ajuns la o concluzie comună. Tudorel Toader a menționat că, în urma divergenței dintre aceștia, a intervenit un al treilea judecător pentru a soluționa problema. Acest al treilea membru al completului s-a alăturat opiniei judecătorului care a considerat că arestarea preventivă este o măsură necesară în acest caz specific.
În ceea ce privește evoluția procesului în perioada de 30 de zile, Tudorel Toader a anticipat acțiunile ambelor părți implicate. El a declarat că, cu cinci zile înainte de expirarea termenului, procurorii vor solicita probabil prelungirea măsurii arestului preventiv. Pe de altă parte, avocații vor depune cereri pentru revocarea acestei decizii sau pentru înlocuirea arestului cu controlul judiciar, încercând să modifice starea de detenție a clientului lor.
Tudorel Toader a comentat și aspectul legat de prezumția de nevinovăție, menționând că aceasta rămâne un rang constituțional, deși în ochii procurorilor și ai judecătorilor care au dispus arestarea, persoana este considerată vinovată. El a precizat că această prezumție se va răsturna definitiv doar atunci când hotărârea penală va deveni definitivă în apel, un proces care poate dura foarte mult timp. Justiția nu funcționează matematic, a adăugat el.
Decizia Curții de Apel București vine într-un context în care sistemul judiciar gestionează multiple procese cu caracter penal, unde interpretarea probelor de către completuri de judecători poate varia semnificativ. În cadrul instanțelor de apel, utilizarea completurilor de divergență este o procedură standard pentru a asigura soluționarea cauzelor atunci când membrii unui complet nu pot ajunge la un consens asupra măsurilor de constrângere sau a deciziilor de fond.