Tribunalul București a respins cererea formulată de procurorii DIICOT prin care solicitau arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile a lui Călin Georgescu. Fostul candidat la alegerile prezidențiale, care a fost reținut în urma perchezițiilor efectuate la locuința sa, se află acum în dosarul de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Decizia instanței vine după o serie de măsuri de constrângere luate de autorități în urma investigațiilor de ieri.
Magistratul Vlad Andriescu a optat pentru plasarea lui Călin Georgescu sub control judiciar pentru o durată de 60 de zile. Această decizie a permis lansarea în libertate a fostului candidat imediat, înainte de expirarea ordonanței de reținere de 24 de ore. Ca parte a măsurilor impuse, acesta are interdicția de a părăsi teritoriul României și nu poate lua legătura cu părțile implicate în dosar. De asemenea, este obligat să se prezinte periodic la poliție.
Procurorii de la DIICOT au contestat această decizie, deoarece consideră că măsura controlului judiciar este insuficientă. În referatul prezentat instanței, anchetatorii au susținut că Călin Georgescu intenționa să ceară azil politic în Italia imediat ce ar fi scăpat de controlul judiciar. Mai mult, documentele indică faptul că acesta plănuia să achiziționeze un imobil în Toscana, în valoare de 1,2 milioane de euro, conform stenogramelor unei discuții din data de 22 mai 2025.
Investigația penală a fost declanșată în urma unei plângeri depuse de omul de afaceri Răzvan Leu, din orașul Buzău. Acesta susține că a fost păgubit cu o sumă de peste un milion de euro în cadrul schemei de înșelăciune vizate de procurori. Pe lângă Călin Georgescu, și Ionel Rusen, care a fost reținut ieri în acest caz, a fost plasat sub control judiciar, conform deciziilor luate de tribunal.
La ieșirea de la tribunal, Călin Georgescu a fost întâmpinat de câteva sute de susținători, fiind escortat de bodyguarzi. Acesta a fost dus la Arestul Central al Capitalei pentru a parcurge anumite chestiuni procedurale. Ancheta continuă să vizeze modul în care sumele de bani menționate de compliant au fost gestionate și dacă au existat intenții de evadare din fața justiției prin utilizarea mecanismelor de azil politic.
În contextul actual al monitorizării strictă a fluxurilor financiare și a sancțiunilor internaționale, autoritățile europene și române pun un accent sporit pe schemele de eludare a legii. Recent, au fost raportate tranzacții masive de miliarde de dolari care vizează circumvenția reglementărilor, ceea ce pune presiune pe sistemul de justiție pentru a gestiona eficient cazurile de fraudă și înșelăciune cu impact transfrontalier.