Traian Băsescu a reacționat imediat după ce Călin Georgescu a fost dus la arestul central, în urma deciziei de arest preventiv pentru o perioadă de 30 de zile. Fostul președinte a ales să își exprime poziția în legătură cu modul în care autoritățile au gestionat ridicarea de la domiciliu a fostului candidat la alegerile prezidențiale din 2024. Deși recunoaște că înțelege de ce dosarul a ajuns în instanță, acesta a criticat dur aspectele legate de prezentarea publică a procedurilor de arestare.
Traian Băsescu a declarat că nu este de acord cu componenta de spectacol mediatic pe care o observă în acest caz. El susține că scurgerea de documente din dosar către presă are rolul de a amplifica presiunea asupra magistraților, dar și asupra persoanei acuzate. Fostul lider a subliniat că, deși acțiunile statului în temeiul legii pot fi corecte, modul de prezentare a acestora creează un mediu de presiune nejustificat în cadrul procesului penal.
Un punct central al criticilor aduse de Traian Băsescu vizează utilizarea cătușelor în cazul lui Călin Georgescu. Fostul președinte a declarat că acesta nu este un tip care să dea în cap și s-a întrebat de ce este necesară aplicarea unei astfel de măsuri. El a menționat că a semnalat în trecut faptul că procedura de încătușare a persoanelor care nu reprezintă un pericol este inadecvată, însă Parlamentul nu a modificat regulamentul respectiv.
Călin Georgescu a fost ridicat de la domiciliu de către polițiști marți, 29 septembrie, moment în care a fost văzut de susținători. În timpul procesului, acesta a încercat să ridice mâinile încătușate în semn de protest, un gest pe care l-a mai făcut și în timpul unei rețineri anterioare de 24 de ore. Totuși, de data aceasta, polițiștii care îl conduceau au intervenit pentru a-i împiedica acest comportament în fața publicului.
Dosarul gestionat de DIICOT îl vizează pe Călin Georgescu pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Procurorii susțin că acesta și alți complici ar fi convins un om de afaceri să transfere suma de 1,1 milioane de euro, sub pretextul unor finanțări externe de până la 15 milioane de euro. Din acești bani, aproximativ 100.000 de euro ar fi fost destinați campaniei sale electorale.
Aceste acuzații de înșelăciune și constituire de grup infracțional se încadrează în cadrul investigațiilor penale intense care vizează finanțarea campaniilor politice și gestionarea ilegală a fondurilor. În sistemul juridic român, astfel de dosare de grupuri infracționale sunt tratate cu o rigoare sporită de către DIICOT, instituția care investighează criminalitatea organizată, având în vedere impactul social și financiar al acestor acțiuni asupra stabilității economice.