Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit definitiv că statul român este obligat să achite restanțele salariale datorate magistraților. Procesul, intentat de guvern, a ajuns la un punct de finalitate prin respingerea recursului formulat de autorități. Această decizie vine după ce s-au stabilit majorări salariale retroactiv, prin intermediul unor hotărâri judecătorești anterioare, care au generat o datorie masivă pentru bugetul de stat.
Suma totală pe care guvernul trebuie să o vireze magistraților se ridică la aproximativ cinci miliarde de lei. La această valoare quite se adaugă și penalități de întârziere, conform prevederilor legale. Instanța supremă a menținut decizia Curții de Apel București din 5 mai, care impune ca plata acestor restanțe să fie asigurată, inclusiv prin realizarea unei rectificări bugetare de către autorități.
Guvernul și Ministerul Finanțelor au la dispoziție un termen de 10 zile pentru a pune hotărârea în executare, de la momentul rămânerii acesteia definitive. În cazul în care plata nu este efectuată în acest interval, sunt aplicate penalități de 1% pe zi din suma datorată. În plus, este prevăzută o amendă zilnică echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru întârzierea executării.
Disputa a ajuns și în fața Curții Constituționale, după ce premierul interimar Ilie Bolojan a sesizat instituția. Acesta susținea că instanța de judecată s-a substituit puterilor executivă și legislativă în gestionarea finanțelor publice și a bugetului. Totuși, CCR a respins sesizarea, stabilind că nu există un conflict juridic de natură constituțională între guvern și ÎCCJ în această cauză.
Premierul desemnat Luca Niculescu a avertizat că această datorie de cinci miliarde de lei pune o presiune suplimentară asupra bugetului de stat. Acesta a declarat că va invita la dialog toate părțile implicate în disputa privind restanțele salariale din justiție pentru a găsi o soluție. Obiectivul este de a gestiona impactul financiar al acestei decizii asupra resurselor publice disponibile.
Această decizie judecătorească obligă statul să respecte deciziile de majorare salarială stabilite prin hotărâri judecătorești. Procesul de rectificare bugetară este o procedură prin care Parlamentul și Guvernul modifică alocările de fonduri pentru a acoperi cheltuieli neprevăzute sau obligatorii. În acest caz, resursele trebuie direcționate către plata drepturilor salariale restante ale magistraților pentru a evita penalitățile de întârziere.