Sorin Oprescu încearcă să modifice efectele condamnării definitive primite în dosarul de corupție, solicitând anularea parțială a sentinței. Fostul primar al Capitalei, care se află în Grecia, invocă prescripția pentru infracțiunile de luare de mită și constituirea unui grup infracțional organizat. Tribunalul București urmează să ia o decizie în acest sens la termenul stabilit pentru data de 7 octombrie, după ce apărarea a depus contestația.
La termenul de miercuri, 23 septembrie, Sorin Oprescu nu a fost prezent în sala de judecată, fiind reprezentat de avocat. Apărarea a construit argumentația pe baza deciziilor CCR privind prescripția și pe Decizia 1/2025 a ÎCCJ. Conform acestui document, în cazul luării de mită, calculul termenului de prescripție trebuie făcut de la data pretinderii folosului, nu de la momentul primirii efective a banilor de către inculpat.
Avocatul a folosit declarația coinculpatului Bogdan Popa pentru a susține că faptele au început mult mai devreme. Conform acestor afirmații, un director din Primărie a intermediat o întâlnire în vara anului 2012, moment în care primarul general a dat de înțeles că dorește mită. Astfel, apărarea susține că termenul de opt ani pentru prescripție s-ar fi împlinit cel mai târziu la sfârșitul verii anului 2020.
În ceea ce privește acuzația de grup infracțional organizat, avocatul a subliniat că hotărârea de condamnare menționează că Sorin Oprescu a aderat la grup în 2012 sau cel mai târziu în 2013. Din acest motiv, echipa juridică susține că termenul de 8 ani s-a împlinit în anul 2021, mult înainte de pronunțarea deciziei definitive. Procurorul a solicitat însă respingerea acestei contestații, considerând argumentele neîntemeiate.
Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv în anul 2022 la o pedeapsă de 10 ani și 8 luni de închisoare. Ulterior, anul trecut, această sentință a fost redusă la 9 ani și 8 luni, după ce a fost înlăturată condamnarea pentru abuz în serviciu. În prezent, fostul edil se află în Grecia, unde autoritățile locale au refuzat cererea de predare a acestuia către România.
Cazul este unul complex din cauza dificultăților legate de extradare și a modului în care se calculează prescripția în cazul infracțiunilor de corupție. În România, procesele de extradare pentru persoanele care fug în alte țări europene implică adesea lungi proceduri juridice, în funcție de tratatele de cooperare și de deciziile instanțelor de judecată din țăra în care se află fugarul.