Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au trimis în judecată 16 cetățeni ai Federației Ruse, acuzați de utilizarea unor acte de identitate obținute prin metode ilegale. Inculpații, care au fost rehabilitați în stare de libertate, sunt acuzate de uz de fals, complicitate la fals informatic și complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale. Dosarul a fost înaintat către Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, instanța competentă pentru soluționarea cauzei.
Conform rechizitoriului, grupul a utilizat în mod constant certificate de cetățenie false pentru a simula calitatea de cetățeni români. În perioada februarie-iulie 2024, inculpații au folosit documente pretins eliberate de Consulatul General al României la Sankt Petersburg, de Ambasada României la Baku, de Ambasada României în Republica Moldova și de Consulatul General al României de la Chișinău. Pe baza acestor certificate mincinoase, aceștia au reușit să obțină transcrierea actelor de naștere în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.
Procesul de falsificare a continuat prin obținerea de coduri numerice personale românești și eliberarea certificatelor de naștere de către Consiliul Local Sector 6. Ulterior, la SPCLEP Câmpulung Moldovenesc, inculpații au depus cereri însoțite de documentele falsificate pentru a obține cărți de identitate. Pe baza acestor cărți de identitate românești, aceștia au reușit să solicite și să primească pașapoarte simple electronice, emiterea acestora fiind realizată de către Serviciul Public Comunitar de Pașapoarte Suceava.
Procurorul de caz a solicitat instanței anularea tuturor documentelor obținute ilegal, inclusiv a certificatelor de cetățenie, a mențiunilor din registrele de stare civilă și a actelor de naștere sau căsătorie. De asemenea, s-a cerut anularea actelor subsecvente, precum cărțile de identitate și pașapoartele. În ceea ce privește aspectul financiar, procurorii au menționat că sumele de bani obținute de către inculpați în mod fictiv vor fi confiscate de către autorități.
Înainte de emiterea rechizitoriului, în această cauză au fost încheiate șase acorduri de recunoaștere a vinovăției, toate având aceeași încadrare juridică și aceeași tipologie a situației de fapt. Această acțiune juridică vine după ce verificările polițiștilor la imobilele unde inculpații și alți cetățeni străini din spațiul ex-sovietic își stabiliseră domiciliul au dus la măsuri administrative severe. Direcția Generală de Evidență a Persoanei a anulat deja 1702 cărți de identitate din cauza stabilirii fictive a domiciliului.
Controlul documentelor de identitate și verificarea domiciliilor rămâne un mecanism esențial pentru integritatea sistemelor de evidență ale statului. În România, Direcția Generală de Evidență a Persoanei gestionează baza de date a cetățenilor, iar orice tentativă de obținere a drepturilor prin acte false declanșează investigații de către autoritățile de aplicare a legii și parchet. Acest caz scoate la lumină vulnerabilitățile exploatate în procesul de atribuire a cetățeniei și a documentelor de călătorie.