Patru administratori de firme din județul Prahova, care fuseseră condamnați inițial la pedepse de până la 6 ani și 11 luni de închisoare, scapă acum de sentințele penale. Tribunalul Prahova a dispus rejudecarea dosarului în care aceștia erau acuzați de fraudarea fondurilor europene, însă, în urma procesului, faptele s-au prescris. Decizia instanței, pronunțată luni, 2 noiembrie 2026, nu este definitivă și poate fi atacată prin apel.
Dosarul vizează prejudiciul de 10 milioane de lei și implică omul de afaceri Mihai Matei, soția acestuia, Aurelia Matei, și alți doi administratori. În anul 2020, Mihai Matei fusese condamnat la 6 ani și 11 luni de închisoare pentru o serie de infracțiuni, inclusiv constituire de grup infracțional organizat și spălare de bani. Aurelia Matei fusese condamnată la o pedeapsă de 5 ani și 4 luni de detenție, după contopirea pedepselor pentru prezentarea de documente false și constituire de grup infracțional.
În ciuda prescrierii infracțiunilor, pe latură civilă, instanța a luat măsuri pentru recuperarea banilor europeni. Tribunalul Prahova a decis obligarea a trei dintre cei patru afaceriști și a firmelor administrate de aceștia la plata sumei de 9.671.226,46 lei, în solidaritate. Al patrulea inculpat a fost obligat să achite o sumă de până la concurența valorii de 3.342.667,51 lei, în încercarea de a recupera prejudiciul cauzat bugetului Uniunii Europene.
Pentru a evita plata acestor sume, inculpații au încercat să transfere bunuri imobile pe numele fiicelor lor, care la momentul tranzacțiilor erau minore. Instanța a menținut însă sechestrul pus de procurori pe aceste proprietăți. De asemenea, rămân sub sechestru asigurător și bunuri ale firmelor implicate, precum o stație de preparare betoane și mortare marca Lintec, o stație de mixturi asfaltice marca Benninghoven, precum și conturi bancare și părți sociale ale inculpaților.
Acțiunea DNA a demonstrat că grupul format de Mihai Matei, Aurelia Matei, Vlădilă Cătălin și Anghel Avram a manipulat procedurile de achiziție. Aceștia au creat asocieri artificiale cu producătorii de utilaje pentru a crește valoarea ofertelor și a obține punctaj necesar câștigării selecțiilor. Prin aceste metode, societățile controlate de acești administratori au reușit să obțină fonduri nerambursabile prin prezentarea de documente și declarații false, afectând direct bugetul european.
Gestionarea fondurilor europene în România rămâne un subiect de monitorizare constantă, având în vedere mecanismele de control și riscurile de fraudă. În contextul viitorului buget european pentru perioada 2028-2034, eficiența utilizării acestor resurse este critică pentru dezvoltarea economică, în timp ce cazurile de prescriere a infracțiunilor financiare subliniază dificultățile în combaterea fraudelor cu bani publici.