Ancheta desfășurată de DIICOT în dosarul privind falsificarea vechimii în muncă pentru obținerea sau majorarea pensiilor a luat un nou capitol. Noi informații legate de cazul lui Ștefan Corneliu, fost candidat la Primăria Sectorului 3, arată că anchetatorii au ridicat documente și alte obiecte în urma perchezițiilor efectuate. În acest context, Serviciul Român de Informații ar fi transmis date esențiale despre perioada în care acesta a fost angajat în instituție.
Conform informațiilor furnizate de SRI, Ștefan Corneliu ar fi lucrat în cadrul serviciului între anii 2004 și 2011. Există însă discrepanțe majore între declarațiile sale și datele oficiale, deoarece acesta susține că a deținut gradul de general. Informațiile de la SRI indică faptul că acesta ar fi avut, de fapt, gradul de subofițer. Fostul candidat afirmă că a ieșit la pensie din SRI în 2023, după 28 de ani de activitate, susținând că documentele sale sunt reale.
Procurorii de la DIICOT investighează o rețea care ar fi introdus date false în evidențele fiscale pentru a crea vechime fictivă. Acest mecanism ar fi funcționat începând cu anul 2018 și ar fi vizat peste 860 de persoane. Din acest număr, mai mult de 170 de persoane ar fi utilizat documentele pentru a obține pensionarea sau majorarea pensiei. Prejudiciul estimat inițial la aproximativ șapte milioane de lei a ajuns, conform procurorului, la circa 13 milioane de lei.
Ștefan Corneliu susține că el însuși a făcut investigații jurnalistice asupra acestui mecanism și că a sesizat DNA în iunie 2023. Acesta afirmă că informațiile sale au ajutat la identificarea unor persoane care sunt acum cercetate. Totodată, el recunoaște că ar fi comis două fapte de fals, pe care spune că și le-a asumat, însă contestă modul în care este tratat cazul său în cadrul actualului dosar de anchetă.
În ceea ce privește măsurile preventive, Curtea de Apel București a dispus inițial arestarea preventivă pentru 30 de zile a trei persoane. Ulterior, Tribunalul București a decis plasarea lui Ștefan Corneliu și a lui Ionuț Bumbu sub regim de arest la domiciliu. Această decizie a fost contestată de DIICOT. Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive în acest caz.
Dosarul face parte dintr-un context de monitorizare atentă a fraudelor administrative și a utilizării necorespunzătoare a datelor din evidențele fiscale. În România, astfel de anchete vizează protejarea fondurilor publice și combaterea corupției în sistemele de asigurări sociale. Anchetele de acest tip sunt esențiale pentru a identifica rețelele care manipulează vechimea în muncă pentru a genera prejudicii masive la bugetul de stat.