Patru persoane implicate în dosarul devalizării Casei Române de Comerț Agroalimentar – Unirea SA au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu Direcția Națională Anticorupție. Inculpații, care au pus la cale circuite frauduloase în perioada 2023-2024, vor primi pedepse cu închisoare cu suspendare, cu valori cuprinse între doi ani și patru luni și trei ani. Aceste înțelegeri cu procurorul de caz urmează să fie analizate și aprobate de un judecător de la Tribunalul București.
Inculpații identificați în acest dosar sunt Mihnea Alexandru Petrovici, Ioan Flaviu Lăcătuș, Ioszef Sandor Szabo și Ioan Silaghi. Printre părțile responsabile civilmente se numără firmele Monica HDR Fruct SRL, Ametist Depot SRL și OTN SRL. Acuzațiile vizează complicitatea la abuz în serviciu, falsul în înscrisuri sub semnătură privată și înșelăciunea, fapte care au dus la un prejudiciu estimat de Casa de Comerț la aproximativ 10 milioane de euro.
Schemele utilizate de gruparea de afaceri au inclus operațiuni fictive de vânzare-cumpărare de mărfuri, precum achiziția de pulpe de pui sau zahăr pentru sume care nu corespundeau realității. Unul dintre cele mai grave cazuri a fost achiziția a două echipamente de ambalat lichide pentru 2,1 milioane de lei. Aceste utilaje au fost prezentate ca fiind noi, însă erau de fapt produse second-hand cu valoare modică, pe care s-a încercat să se creeze aparența de echipamente noi prin atașarea unor plăcuțe speciale.
Investigația DNA a inclus 60 de percheziții efectuate în șapte județe, după ce s-a descoperit că societatea de stat a fost devalorată prin contracte cu produse care nu au ajuns niciodată în depozite. În acest context, a fost reținută și directoarea generală a Casei, Mariana Cotoi, sub acuzația că ar fi folosit compania ca intermediar pentru circuite financiare fictive. Aceasta este acuzată că ar fi confirmat operațiuni de achiziție de ulei fără ca mărfurile să fie recepționate efectiv.
Societatea Unirea SA a fost creată în anul 2018 sub Guvernul Viorica Dăncilă, cu scopul de a sprijini producția agricolă națională prin achiziții de cereale, carne și lactate. Proiectul, care a beneficiat de un capital inițial de 93 de milioane de lei din bani publici, s-a dovedit a fi un eșec financiar major. În doar cinci ani, compania a înregistrat pierderi de 45 de milioane de lei și a acumulat facturi neîncasate de aproximativ 53 de milioane de lei.
Procesul de monitorizare a resurselor publice și a integrității instituțiilor de stat rămâne un subiect critic în administrația română. În perioada recentă, anchetele DNA au vizat tot mai des modul în care fondurile de la Ministerul Agriculturii sunt gestionate în companii de stat. Aceste investigații de amploare, care implică percheziții multiple și înregistrări de dosare penale, urmăresc identificarea mecanismelor prin care banii publici sunt direcționați către circuite private.