Conducerea Curții de Conturi, sub președinția Mirelei Călugăreanu, a respins la finalul lunii august propunerea de sesizare penală formulată de experții instituției. Această decizie vine în urma unui scandal legat de modul în care guvernele Ciucă și Ciolacu au gestionat plățile pentru primele de carieră didactică și profesională acordate profesorilor. În loc de utilizarea fondurilor europene, sumele au fost extrase din bugetul de stat, deși au fost raportate eronat ca fiind provenite din fonduri externe.
Auditurile financiare efectuate au scos la iveală faptul că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a înregistrat eronat în evidențele anilor 2023 și 2024 sume de peste un miliard de lei. Instituția a susținut că aceste resurse sunt de primit de la Comisia Europeană, deși nu a existat niciun acord sau act normativ care să permită acest lucru. Experții au identificat indicii de fals intelectual, uz de fals, fraudă cu fonduri europene și abuz în serviciu.
În anul 2024, MIPE a raportat suma de 675 milioane de lei ca fiind plătită profesorilor din fonduri europene, deși conducerea ministerului știa că aceste sume vor fi suportate din bugetul de stat. La nivelul ministerului, în 2024, funcția de ministru a fost deținută de Adrian Câciu, iar în 2023 de Marcel Boloș. Auditorii au semnalat că aceste informații au fost denaturate intenționat pentru a induce în eroare Parlamentul, Guvernul, Ministerul de Finanțe și Comisia Europeană.
Pe lângă problema raportării eronată a primelor, auditorii din Departamentul I au reclamat menținerea unor creanțe curente de 5,6 miliarde de lei în bugetul MIPE, fără ca ministerul să poată proba existența acestora. Echipa de audit a susținut că prin acest mecanism financiar, MIPE a creat acte normative pentru a efectua cheltuieli din bugetul de stat, raportându-le însă ca fiind cheltuieli care ar fi trebuit recuperate din bugetul UE, majorând astfel deficitul bugetar.
Deși experții au argumentat că există suspiciuni rezonabile de infracțiune, Direcția Generală Juridică din cadrul Curții de Conturi a dat aviz nefavorabil cererii de sesizare a procurorilor. Plenul instituției a luat decizia de a nu trimite dosarul către organele de urmărire penală la data de 11 august. Această decizie a fost luată în ciuda avertismentelor auditorilor care au considerat că situațiile financiare prezentate au fost utilizate pentru a influența deciziile administrative.
Controlul Curții de Conturi reprezintă mecanismul prin care se verifică legalitatea și regularitatea utilizării fondurilor publice și a celor europene în România. Instituția are rolul de a monitoriza modul în care ministerele și alte autorități cheltuie resursele de la bugetul de stat sau din programele de finanțare nerambursabilă, oferind rapoarte care pot servi drept bază pentru investigații ulterioare.