Reacția Serviciului Român de Informații (SRI) la declarațiile fostului premier Ludovic Orban a declanșat o controversă politică majoră, fiind condamnată de reprezentanți ai opoziției. Deputatul PNL Alexandru Muraru a calificat intervenția serviciului de informații drept o eroare gravă și o ieșire instituțională impardonabilă, aproape fără precedent în spațiul public. Această situație a generat dezbateri intense privind neutralitatea politică a instituției și riscul de a transforma serviciile de informații într-un participant activ în disputele politice dintre demnitari.
Alexandru Muraru a subliniat că există o barieră fundamentală între dreptul unei instituții de a clarifica fapte și tentația de a intra în conflicte politice. Deputatul susține că reacția SRI este un atac disproporționat asupra lui Ludovic Orban, riscând să afecteze credibilitatea serviciului și reputația profesioniștilor care lucrează în cadrul acesteia. Muraru a cerut explicații oficiale privind cine a autorizat acest mesaj și care a fost rațiunea instituțională din spatele unei comunicări care poate prejudicia încrederea publicului în neutralitatea SRI.
Deputatul PNL a evidențiat și o lipsă de consistență în reacțiile serviciului, amintind de tăcerea SRI în fața unor acuzații anterior considerate mult mai grave. Acesta a menționat lipsa de indignare instituțională în cazul documentarului Recorder, unde Dan Vîlceanu a relatat despre implicarea conducerii SRI în formarea unui guvern. De asemenea, Alexandru Muraru a punctat că instituția nu a reacționat cu aceeași vehemență nici în urma acuzațiilor privind lipsa de prevenire a ascensiunii extremismului politic sau a operațiunilor de influență care au favorizat candidatura lui Călin Georgescu.
Din aceeași perspectivă, Cătălin Drulă, deputat USR, a criticat dur comunicatul transmis de SRI la ceas de noapte, considerându-l o mișcare de intimidare. El a afirmat că mesajul conține amenințări abia voalate care arată reflexe anti-democratice ale conducerii instituției, comparând comportamentul cu cel al regimurilor iliberale. Cătălin Drulă a criticat totodată lipsa unei supravegeri civile și a menționat faptul că, în prezent, serviciul este condus de un general în regim de interim, o situație pe care a considerat-o rezultatul ignorării valorilor democratice.
Conflictul a pornit după ce Ludovic Orban a susținut că serviciile de informații, inclusiv SRI și SPP, ar fi oferit garanții politice lui Nicușor Dan. SRI a răspuns prin comunicat, numind acuzațiile lui Orban „iresponsabile” și „nefondate”, menționând că utilizarea unui limbaj suburban la adresa instituției determină această reacție. Serviciul a susținut că interimatul conducerii sale este legal și că nu participă la înțelegeri politice, desfășurându-și activitatea strict în limitele Constituției României.
În România, reglementarea activității serviciilor de informații și supravegherea acestora de către autoritățile civile reprezintă un pilon central al stabilității democratice. Controlul parlamentar și respectarea mandatului constituțional sunt mecanisme esențiale pentru a preveni politizarea instituțiilor de aplicare a legii. Această controversă ridică din nou întrebări despre echilibrul dintre necesitatea securității naționale și protejarea libertății de exprimare a actorilor politici în cadrul unui stat de drept.