Șaisprezece cetățeni ruși au fost trimiși în judecată pentru că ar fi obținut acte de identitate și pașapoarte românești folosind certificate de cetățenie falsificate. Ancheta, coordonată de Parchetul General, a relevat o rețea care a funcționat în perioada februarie-iulie 2024, ducând la anularea a 1.702 cărți de identitate. Documentele au fost invalidate deoarece au fost bazate pe stabilirea fictivă a domiciliului în România.
Inculpații sunt acuzați de uz de fals, complicitate la fals informatic și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale. Conform comunicatului Parchetului General, aceștia au utilizat în mod constant certificate de cetățenie false pentru a atesta mincinos că dețin calitatea de cetățeni români. Această strategie a fost pusă în aplicare pentru a accesa legal documentele de identitate ale statului român.
Documentele falsificate au fost eliberate de reprezentanțele diplomatice românești din Sankt Petersburg, Baku și Chișinău. Pe baza acestor acte, inculpații au reușit să obțină înregistrarea nașterilor în evidențele oficiale, precum și coduri numerice personale. De asemenea, au obținut certificate de naștere emise de Consiliul Local Sector 6, parte a procesului de fraudă prin care s-au deghizat în cetățeni români.
După obținerea actelor de stare civilă, inculpații au solicitat cărți de identitate la Câmpulung Moldovenesc. Ulterior, aceste buletine au fost folosite pentru a obține pașapoarte electronice de la Serviciul Public Comunitar de Pașapoarte Suceava. Procurorii au cerut instanței anularea tuturor certificatelor de cetățenie falsificate, a documentelor de stare civilă și a tuturor actelor de identitate obținute prin această metodă ilegală.
Cercetările au scos la iveală și alte cazuri de cetățeni străini din fostul spațiu sovietic care foloseau domicilii declarate în mod fictiv în România. Parchetul a precizat că sumele de bani obținute de persoanele care au luat în spațiu inculpații, contra unor plăți, urmează a fi confiscate. Dosarul a fost trimis Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, după ce anterior au fost încheiate șase acorduri de recunoaștere a vinovăției.
Aceste măsuri de control sunt intensificate de autorități în cadrul procesului de verificare a evidențelor de persoane. Direcția Generală de Evidență a Persoanei monitorizează constant integritatea datelor de domiciliu pentru a preveni utilizarea unor adrese inexistente sau false. Astfel, se încearcă limitarea accesului persoanelor străine la drepturile și documentele rezervate exclusiv cetățenilor români prin proceduri administrative frauduloase.