Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a făcut publice datele referitoare la indemnizațiile judecătorilor din România, într-un moment marcat de decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Instanța europeană a respins în unanimitate cererile a cinci judecători care reclamau neplata integrală a unor despăgubiri pentru diferențe de remunerare considerate discriminatorii. CSM a oferit aceste cifre pentru a răspunde dezbaterilor publice, subliniind că veniturile magistraților sunt comparate cu media națională și europeană.
Conform datelor publicate de CSM, indemnizațiile nete lunare ale judecătorilor variază semnificativ în funcție de gradul profesional, vechime și gradație. Un judecător stagiar încasează între 6.990 și 8.285 lei, în timp ce un judecător cu grad de curte de apel primește între 16.309 și 20.346 lei. Din totalul de 4.544 de judecători recențați, aproximativ 46% activează la judecătorii, 33% la tribunale și 21% la curțile de apel, conform structurii de personal raportată la luna octombrie.
Analiza comparativă realizată de CSM arată că veniturile magistraților sunt sub indicatorii europeni. Pentru un judecător stagiar aflat la nivelul minim al grilei, indemnizația brută reprezintă 1,26 câștiguri salariale medii brute naționale. În comparație, media aritmetică a celor 27 de valori publicate pentru statele Uniunii Europene în EU Justice Scoreboard 2026 este de aproximativ 2,13 câștiguri salariale medii brute naționale. România se situează astfel sub acest indicator european, având veniturile magistraților mai mici față de media UE.
CEDO a motivat decizia de respingere a cererilor magistraților prin invocarea constrângerilor economice și bugetare ale statului. Instanța a considerat că autoritățile au aplicat ajustări succesive pentru a gestiona criza economică și a asigura echilibrul între interesele publice și cele private. De asemenea, judecătorii europeni au menționat că magistrații nu fac parte dintr-un grup vulnerabil și că veniturile lor rămân mult mai mari decât salariul sau pensia medie din România, neexistând un risc de subzistență.
CSM a criticat practicile de transferare a divergențelor politice interne către jurisdicțiile internaționale prin prezentarea distorsionată a realităților naționale. Consiliul a subliniat că astfel de acțiuni pot aduce câștiguri politice pe termen scurt, dar afectează credibilitatea instituțiilor statului și a României. Anterior, la 16 iulie 2025, CSM publicase o analiză în care România ocupa poziția 20 din 27 de state europene pentru venitul brut al magistraților la începutul carierei.
Contextul financiar al României a fost marcat de gestionarea unor deficituri bugetare semnificative și de aplicarea unor măsuri de austeritate. Guvernul a utilizat acte normative pentru a eșelona plata restanțelor salariale către magistrați, argumentând necesitatea reducerii cheltuielilor publice. În perioada 2006-2022, Ministerul Justiției a plătit magistraților suma de aproximativ 604.398.190 EUR pentru executarea hotărârilor judecătorești, în timp ce ÎCCJ a plătit peste un miliard de euro pentru perioadele 2010-2022.