Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen, pe 29 septembrie. Decizia, luată în cadrul unui dosar care vizează acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, a fost rezultatul unei divergențe majore între magistrații din complet. Dosarul este legat de un prejudiciu estimat la 1,1 milioane de euro, însă cei implicați beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o sentință definitivă.
Majoritatea completului, formată din judecătorii Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Dragoș-Valentin Mirea, a decis încaptivarea lui Călin Georgescu pe baza unor probe care indică un risc actual de sustragere de la urmărirea penală. Aceștia au luat în considerare discuții despre căutarea unei locuințe în Italia, intenția de a obține azil politic și existența unor contacte externe, inclusiv un fost procuror italian. Judecătorii au considerat că aceste elemente, împreună cu descoperirea unor echipamente de bruiaj și a unor documente diplomatice false, demonstrează o pregătire pentru părăsirea țării.
În motivarea majorității, instanța a subliniat că discuțiile despre securizarea unui imobil în Italia și necesitatea de a fi „sub incidența legii italiene” sunt relevante pentru riscul de fugă. Călin Georgescu ar fi menționat importanța de a nu lăsa „niciun miros de orice gen” care să permită detectarea planurilor sale. De asemenea, magistrații au respins explicația apărării privind documentele de tip „Diplomatic Passport – Order of Malta”, considerând că încercarea de a minimiza importanța acestora este nefondată în contextul perchezițiilor efectuate pe 21 septembrie.
Pe un alt angaj, instanța a analizat implicarea lui Călin Georgescu într-o schemă financiară prin care o societate ar fi transferat 1,1 milioane de euro drept garanție pentru o finanțare de șase milioane de euro. Deși acesta a susținut în fața Curții că nu îl cunoaște pe Massimiliano Arena, judecătorii au identificat e-mailuri și apeluri în conferință care indică o implicare activă în mecanismul infracțional. Majoritatea a concluzionat că acesta a facilitat relația dintre persoana vătămată și Ionel Rusen pentru a obține finanțarea respectivă.
În contrast, judecătoarea Cristina Grecu a formulat o opinie separată, susținând că Călin Georgescu și Ionel Rusen ar fi trebuit să rămână sub control judiciar. Ea a argumentat că intenția de a cumpăra o casă în Italia sau găsirea unor echipamente de bruiaj nu constituie, prin ele însele, un risc concret de fugă. Magistratul a ridicat semne de întrebare privind faptul că, dacă discuțiile despre Italia erau cunoscute de anchetatori încă din mai 2025, ar fi trebuit să intervină mult mai devreme.
Cristina Grecu a evidențiat, de asemenea, neconcordanțe în declarațiile persoanei vătămate și lipsa unor date esențiale în conversațiile WhatsApp depuse la dosar, ceea ce afectează verificarea autenticității acestora. Ea a menționat că faptele patrimoniale datează din 2021-2022, ceea ce ar face ca pericolul să nu mai fie unul actual. Opinia sa subliniază că probele privind înșelăciunea sunt problematice, având în vedere că implicarea lui Călin Georgescu a apărut abia în plângerea din 2024, nu în cea din 2022.