Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a emis o serie de precizări oficiale ca răspuns la criticile aduse de Confederația Patronală Concordia. Această dispută vizează proiectul de modificare a legislației profesiei de avocat, care a declanșat temeri în rândul mediului de afaceri. Concordia avertizase anterior că propunerile ar putea impune costuri suplimentare firmelor, ar putea afecta activitatea contabililor și a consilierilor juridici sau ar putea pune în pericol platformele digitale de servicii juridice.
UNBR susține că proiectul nu obligă companiile să apeleze la avocați pentru fiecare act juridic și nu elimină competențele altor profesii reglementate. În replică, uniunea a respins ideea că aplicațiile informatice ar fi închise automat în cinci zile, explicând că acest termen se referă la stabilirea primei ședințe de judecată. Obiectivul principal al inițiativei este protejarea beneficiarilor împotriva serviciilor juridice neautorizate și a practicilor înșelătoare care proliferă în mediul online.
Referitor la impactul financiar, UNBR argumentează că costul prevenției prin consultanță juridică este adesea mai mic decât prețul unui litigiu. Aceasta din urmă implică taxe judiciare, onorarii, expertize și timp pierdut. Uniunea precizează că Articolul 3 din proiectul de lege doar enumeră serviciile pe care le poate oferi un avocat, fără a impune achiziția acestora pentru orice document al unei firme. Redactarea propriului act nu este considerată prestare de servicii juridice către altcineva.
În ceea ce privește riscul de criminalizare, UNBR subliniază că proiectul prevede excepții clare pentru alte profesii. Conform propunerii, activitățile se vor exercita de avocat, cu excepția celor stabilite prin lege pentru alte profesii juridice. Astfel, competența avocatului poate coexista cu atribuțiile consilierilor juridici sau ale experților contabili, în limitele stabilite de lege. Uniunea a menționat că expertul contabil aplică norme juridice în activitatea sa, fără a deveni automat prestator de servicii juridice.
Legat de tehnologie, uniunea a declarat că este absurd să se considere că proiectul vizează interzicerea inteligenței artificiale. Reglementarea urmărește încetinirea activităților nelegale care folosesc tehnologia pentru a vinde servicii fără drept. Problema apare atunci când entități folosesc instrumente precum ChatGPT pentru a vinde consultanță fără a asuma răspunderea profesională. Proiectul exclude însă informarea generală, documentarea și instrumentele juridice standardizate, protejând astfel utilizarea legală a tehnologiei.
Dezbaterea privind reglementarea profesiilor juridice se înscrie într-un context de actualizare a cadrelor legislative pentru a răspunde provocărilor digitale. În acest proces, delimitarea clară a competențelor este esențială pentru a preveni impostura și pentru a asigura responsabilitatea profesională. Protecția beneficiarului împotriva recomandărilor neautorizate rămâne argumentul central pentru implementarea acestor măsuri de control în piața serviciilor juridice.