Consiliul Superior al Magistraturii a făcut publică, miercuri, valorile actualizate ale salariilor nete pe care le încasează judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor și curților de apel. Această mișcare a fost justificată prin necesitatea de a clarifica situația în urma dezbaterilor publice declanșate de o decizie a CEDO din 22 octombrie. Disputa a apărut după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins pretențiile financiare ale unor judecători care solicitau plata unor restanțe salariale stabilite prin sentințe definitive.
Conform datelor din grilele salariale aferente lunii octombrie 2026, veniturile nete lunare ale magistraților variază semnificativ în funcție de gradul profesional, vechime și gradație. Un judecător stagiar primește între 6.990 și 8.285 lei, în timp ce un judecător cu grad de judecătorie are un venit între 10.486 și 16.157 lei. Pentru cei care dețin grad de tribunal, sumele variază între 14.390 și 17.948 lei, iar judecătorii cu grad de curte de apel încasează între 16.309 și 20.346 lei.
Analiza structurii sistemului indică faptul că, din totalul de 4.544 de judecători monitorizați la data de 26 octombrie 2026, aproximativ 46% activează la judecătorii, reprezentând 2.076 de persoane. O proporție de 33% este formată din 1.503 judecători care lucrează la tribunale, iar restul de 21% este reprezentat de cei 965 de judecători de la curțile de apel. Este important de menționat că în acest document nu au fost incluse situațiile salariale ale judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
CSM a comparat aceste venituri cu câștigul salarial mediu din România, care în august 2026 era de 5.688 lei net și 9.497 lei brut. Un judecător stagiar la nivelul minim al grilei are o indemnizație brută de 1,26 ori câștigul mediu național, în timp ce un judecător cu grad de judecătorie la minim are 1,89 ori media națională. În comparație cu media europeană de 2,13 ori câștigul mediu brut, România se situează sub acest indicator raportat în EU Justice Scoreboard 2026.
Instituția a criticat tentativele de a utiliza divergențele politice interne în fața jurisdicțiilor internaționale prin prezentări distorsionate ale realităților naționale. CSM susține că astfel de practici pot aduce avantaje politice pe termen scurt, dar afectează credibilitatea instituțiilor statului și a României. În iulie 2025, o analiză anterioară arăta că România ocupa poziția 20 din 27 de state europene pentru venitul brut și poziția 22 pentru venitul net la începutul carierei.
Sistemul de salarizare al magistraților din România este reglementat prin grile care iau în calcul experiența și funcția ocupată. Aceste date sunt esențiale pentru evaluarea parității dintre veniturile sectorului public și cele din mediul privat, precum și pentru analiza poziției țării în cadrul standardelor de justiție europene, oferind un cadru de referință pentru dezbaterile privind resursele alocate sistemului judiciar.