Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European (EPPO), a lansat un avertisment dur în contextul încheierii mandatului său de șapte ani. Aceasta a declarat că instituția pe care o conduce riscă să fie distrusă treptat tocmai pentru că își îndeplinește rolul de combatere a fraudelor. Kovesi a subliniat dificultatea de a fi auzită la Bruxelles, comparând situația cu o replică dintr-un serial danez, sugerând că mesajele sale de îngrijorare rămân fără ecou în fața decidenților europeni.
Problemele de finanțare reprezintă un obstacol major în activitatea cotidiană a biroului. Deși Parchetul European ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegați pentru a funcționa la capacitate maximă, există fonduri disponibile doar pentru 180 de funcționari. Mai mult, Kovesi a punctat că instituția primește resurse financiare pentru doar o treime din costurile necesare serviciilor de securitate, ceea ce limitează capacitatea operațională a organismului în fața criminalității organizate.
Independența procurorilor este atacată prin diverse metode de presiune politică în statele membre. Kovesi a citat cazurile din Grecia și Polonia ca exemple de intimidare, menționând modul în care gestionarea mandatelor procurorilor delegați în Grecia afectează activitatea de investigație. În Polonia, numărul procurorilor delegați este de doar 15, deși EPPO a stabilit că are nevoie de 24 de specialiști pentru a acoperi necesitățile locale de anchetă.
Critica a vizat și atitudinea unor candidați la funcția de procuror-șef european, pe care Kovesi i-a considerat îngrijorători. Ea a menționat că un candidat a vorbit despre „normalizarea” instituției, concept pe care l-a considerat periculos, iar un altul a propus menținerea unei distanțe egale între EPPO și toate partidele politice. Pentru Kovesi, o astfel de abordare este incompatibilă cu independența necesară pentru a investiga dosare care vizează direct oficiali politici.
În ceea ce privește cooperarea cu oficialii de la nivel înalt, Kovesi a reiterat că nimeni nu trebuie să fie exceptat de la obligația de a depune declarații. Această mențiune vine într-un moment în care investigația privind achiziția vaccinurilor împotriva COVID-19, cunoscută sub numele de Pfizergate, implică negocierile purtate de președinta Comisiei Europene. În timp ce Comisia susține că a cooperat în mod demonstrabil, procesul de clarificare a faptelor rămâne un punct de tensiune.
Activitatea EPPO a cunoscut o creștere masivă, numărul anchetelor active crescând de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul anului 2025. Această expansiune a fost însoțită de o creștere a activelor înghețate, de la 147,3 milioane la 1,13 miliarde de euro. Totuși, raportul Comisiei Europene subliniază că volumul de muncă a depășit ipotezele inițiale, iar resursele rămân insuficiente pentru a gestiona această creștere exponențială a dosarelor.