Un raport al Departamentului de Stat al SUA evidențiază faptul că, deși România menține un regim de investiții deschis, corupția reprezintă o provocare continuă. Documentul subliniază că poziția strategică și calitatea de membru UE și NATO fac țara atractivă pentru companii, însă sistemul de justiție prezintă vulnerabilități semnificative. Investitorii americani au raportat probleme legate de corupția din sectorul guvernamental și din mediul de afaceri, vizând în special serviciul vamal și autoritățile financiare locale.
Eficiența DNA în obținerea condamnărilor pentru corupție împotriva înalților funcționari publici a intrat într-o perioadă de declin. Această scădere este parțial atribuită mutării competenței de a investiga corupția din justiție de la DNA la Parchetul General, decizie luată în 2018. De asemenea, Decizia Curții Constituționale nr. 368 din 2022 a avut un impact devastator, reducând durata termenului de prescripție penală, ceea ce a dus la anularea a 9.635 de trimiteri în judecată sau condamnări între anii 2022 și 2025.
Modificările legislative și presiunile asupra procurorilor au slăbit considerabil eforturile anticorupție din țară. O decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2025 a revocat competența ofițerilor de poliție din cadrul DGA din cadrul MAI de a participa la investigațiile care vizează persoane neangajate în cadrul ministerului. Această schimbare a cauzat descalificarea probelor relevante în instanță, forțând instanțele să trimită un număr necunoscut de dosare înapoi la parchetele de origine pentru strângerea de probe suplimentare.
Atribuțiile Agenției Naționale de Integritate au fost limitate semnificativ printr-o decizie a Curții Constituționale din mai 2025. În paralel, percepția asupra corupției rămâne extrem de negativă, conform datelor Eurobarometru din 2025, unde 75% dintre respondenți consideră corupția „pe scară largă”. Un aspect alarmant este faptul că 90% dintre oamenii de afaceri români cred că aceasta este răspândită, un procent mult mai mare decât media UE, care se situează la 63%.
Climatul de afaceri este afectat și de lipsa de predictibilitate în sectorul energetic și de dificultățile procesului judiciar. Investitorii se confruntă cu procese de lungă durată, costisitoare și imprevizibile, în condițiile în care judecătorii au o experiență limitată în chestiuni comerciale sau economii de piață. De asemenea, executarea silită a hotărârilor judecătorești este neuniformă, iar administrația publică contestă uneori nejustificat deciziile instanțelor, creând obstacole în calea caracterului obligatoriu al acestora.
Evoluția sistemului de justiție din România a fost monitorizată de Comisia Europeană prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, care a fost ridicat oficial în septembrie 2023. De la acea dată, Comisia continuă să urmărească eforturile de reformă prin intermediul Mecanismului privind statul de drept. Această supraveghere europeană vine într-un context în care România încearcă să își consolideze cadrul instituțional pentru a menține încrederea investitorilor străini și a asigura stabilitatea economică.