Procurorul Claudiu Sandu, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, a reacționat dur la adresa deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind plata unor sume de bani rămase neplătite către magistrați. Această hotărâre, referitoare la cauza „Pușcașu și alții împotriva României”, este calificată de acesta drept una istorică, susținând că instanța europeană a pus în fața magistraților români o oglindă reală asupra modului în care funcționează sistemul de justiție din țară.
Claudiu Sandu a criticat dur modul în care instanțele naționale au gestionat remunerațiile, sugerând că interesul financiar a fost pus înaintea imperativului unei justiții eficiente. El a menționat că în România se preferă uneori anularea probelor în locul judecării pe fondul cauzei sau redeschiderea dosarelor definitiv judecate pentru a declara inculpații nevinovăți. Conform procurorului, acest tablou sumbră al statului de drept include și utilizarea cu rea-credință a unor instituții juridice, precum strămutarea, cu scopul de a împiedica orice întrebare adresată CJUE.
În urma deciziei, Claudiu Sandu a ridicat semne de întrebare privind imparțialitatea magistraților, subliniind că jurisprudența constituțională și cea a Înaltei Curți de Casație și Justiție au contribuit la reconfigurarea cadrului juridic al remunerațiilor. El a observat că, atunci când judecătorii naționali au pronunțat asupra unor componente salariale de care puteau beneficia ei înșiși, a apărut un conflict de interese. Această situație, în care interesul patrimonial personal poate interfera cu exercitarea imparțială a funcțiilor, reprezintă un semnal de alarmă pentru seriozitatea justiției.
Pe lângă criticile la adresa imparțialității, procurorul a subliniat că instanțele naționale par să fi depășit rolul lor tradițional de interpretare a legii, intrând în sfera de competență a puterilor legislative și executive. El a menționat că CEDO a subliniat faptul că judecătorul național nu trebuie să se substitute autorităților în alegerea politicilor bugetare sau a priorităților de cheltuieli. Claudiu Sandu s-a întrebat, de asemenea, dacă Secția pentru judecători a CSM va sesiza Inspecția Judiciară pentru a-i ancheta pe cei șapte judecători CEDO care au pronunțat unanim această hotărâre.
Decizia CEDO a fost luată după ce cinci judecători și foști judecători români au contestat faptul că statul român nu le-a plătit integral sumele câștigate în urma unor hotărâri judecătorești. Curtea a analizat dacă amânarea plăților de către guvern, în condiții de dificultăți economice și bugetare, a adus o atingere esenței dreptului reclamanților. CEDO a concluzionat că, deși amânarea unor datorii care nu reclamă urgență poate fi justificată pentru un guvern, în cazul reclamanților nu s-a adus o atingere nejustificată a drepturilor lor.
Sistemul de justiție din România se confruntă cu o serie de decizii internaționale care analizează modul în care statul respectă drepturile fundamentale și execută hotărârile judecătorești. În contextul european, aceste decizii pot influența modul în care instituțiile naționale gestionează resursele și aplică normele de transparență și imparțialitate, fiind monitorizate constant de instanțele de la Strasbourg.