Procurorul Claudiu Sandu a respins ideea dezincriminării consumului de droguri, argumentând că această măsură ar putea avea efecte devastatoare asupra societății românești. Sandu susține că procesul de consum poate evolua rapid de la utilizarea substanțelor ușoare către droguri de mare risc, moment în care indivizii pot trece la vânzarea acestora. Conform procurorului, mulți tineri încep consumul din terism, ajungând ulterior să devină traficanți pentru a finanța propria dependență.
Un aspect critic ridicat de Sandu este modul în care tehnologia a schimbat complet dinamica distribuirii substanțelor interzise. Acesta subliniază că, din cauza mijloacelor de comunicare securizate, este extrem de dificil de identificat marii traficanți de droguri. În acest nou peisaj, orice consumator obișnuit poate deveni, peste noapte, un distribuitor sau un traficant de droguri, ceea ce face ca monitorizarea acestora să fie mult mai complexă pentru autorități.
Procurorul a abordat și problema supraîncărcării parchetelor, un argument folosit adesea de susținătorii relaxării legislației. Deși recunoaște că structurile de combatere sunt presate, Sandu afirmă că acest lucru nu trebuie să oprească autoritățile din a prioritiza dosarele care îi implică pe marii traficanți. El consideră că argumentul conform căruia dezincriminarea ar ajuta la concentrarea eforturilor asupra marilor rețele este eronat și nu reflectă realitatea terenului.
Alteori, Sandu a avertizat asupra riscurilor de corupție, menționând că sumele uriașe de bani generate de trafic pot fi folosite pentru a mitui politicieni, magistrați sau polițiști. Într-un context în care România este descrisă ca fiind una dintre cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, orice tentativă de relaxare a legii ar putea amplifica acest fenomen. El a menționat că în Olanda, de exemplu, bandele de traficanți au încercat chiar să asasineze un premier.
Eșecul autorităților în controlul fluxurilor de substanțe este evidențiat și de cifrele privind Portul Constanța. În ultimii 25 de ani, DIICOT a capturat doar 20,46 de tone de droguri, la care se adaugă 16 tone de pulpă de fruct care conținea cocaină. Pentru comparație, în Portul Rotterdam au fost confiscate 70 de tone de cocaină într-un singur an, în 2021, iar în Anvers, peste 110 tone au fost depistate în anul 2022.
Situația actuală reflectă o lipsă de capacitate instituțională în România pentru combaterea fenomenului. Pe lângă lipsa centrelor de reabilitare și a campaniilor de informare, există un deficit de resurse pentru măsuri alternative. În timp ce traficul prin noua rută balcanică crește, un birou Antidrog a fost înființat în Constanța abia în anul 2024, subliniind decalajul dintre evoluția criminalității și răspunsul statului.