Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen a fost dispusă de Curtea de Apel București, în urma solicitării DIICOT. Judecătorii au stabilit că cei doi inculpați reprezintă un pericol social real, având în vedere acuzațiile de înșelăciune împotriva unui om de afaceri. Decizia de privare de libertate a fost luată pe baza probelor prezentate de procurori, care susțin că există un risc actual de sustragere de la justiție.
Principalul argument care a determinat arestarea este existența unui plan de mutare în Italia. Conform motivării Curții de Apel București, Călin Georgescu și Ionel Rusen ar fi plănuit să se fugăască în provincia italiană Toscana, unde ar fi urmărit achiziționarea unei vile. Instanța a respins argumentele apărării care susțineau că intenția era doar de a cumpăra o simplă locuință, considerând că explicațiile oferite sunt doar încercări de minimalizare.
Un element controversat menționat în dosar este posesia unui pașaport emis de un pretins Ordin de Malta. Acesta i-ar fi fost trimis lui Călin Georgescu de o cunoștință din Italia, sub pretextul unui semn de apreciere. Totuși, judecătorii au considerat că acest aspect, împreună cu restul cronologiei evenimentelor, întărește suspiciunea că inculpații ar putea influența buna desfășurare a procesului penal sau ar putea evita urmărirea de către autorități.
Dosarul vizează înșelarea lui Răzvan Leu, de care ar fi fost înșelați cu peste un milion de euro. Procurorii au prezentat probe privind modul în care au fost solicitate și încasate sumele, precum și circuitul banilor. De asemenea, au fost analizate comunicările dintre Călin Georgescu, Ionel Rusen și Massimiliano Arena, documentele privind entitățile prezentate ca instituții bancare și datele despre tranzacții, pentru a contura o conduită infracțională organizată.
Instanța a subliniat că există suspiciuni rezonabile că grupul format din Rusen, Georgescu și Massimiliano Arena a constituit un grup infracțional organizat. Judecătorii au menționat că scopul principal al inculpaților nu a fost executarea unor contracte, ci obținerea unui folos patrimonial injust prin mijloace frauduloase. Prin inducerea și menținerea în eroare a victimei, aceștia ar fi urmărit doar profitul, ceea ce justifică aplicarea măsurii arestării preventive.
În cadrul sistemului de justiție penală, arestarea preventivă este o măsură de siguranță procesuală, nu o confirmare a vinovăției. Aceasta este aplicată atunci când interesul societății de a elimina persoanele cu un grad de pericol social crescut depășește eventualul prejudiciu personal adus inculpaților. În acest caz, Curtea de Apel a considerat că privarea temporară de libertate este proporțională cu gravitatea acuzațiilor de fraudă și organizare infracțională.