Valorile fundamentale ale democrației liberale se află într-un pericol existențial din cauza modului în care instituțiile statului român funcționează în prezent. Deși există un optimism parțial, realitatea actuală indică faptul că respectul pentru demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate, statul de drept și drepturile omului sunt încălcate cotidian. Aceste principii, care constituie baza construcției europene conform Articolului 2 din Tratatul Uniunii Europene, sunt subminate de acțiunile propriilor instituții naționale.
Justiția română este descrisă ca fiind acaparată de un sistem format din oameni de afaceri, urmași ai comunismului și securiști, care controlează puterea din umbră pentru interese mercantile. Această situație amintește de controlul mafiilor asupra instituțiilor statului în Italia sau de grupurile interlope care conduc în anumite state din America Latină. Acest „partid-stat” funcționează pentru a servi interese particulare, închizând cercul în jurul unei puteri care controlează procesele decizionale de la nivel local până la cel central.
În acest context, justiția manifestă un comportament arbitrar, prin care se dau legi cu dedicație și se stabilesc supra-drepturi pentru anumite categorii. S-au observat intervenții ale procurorilor în dosare, instanțe care influențează politica partidelor și anulări de decizii ale guvernului. Aceste derapaje afectează direct egalitatea în fața legii și libertatea cetățenilor, transformând justiția dintr-un pilon al democrației într-un instrument care funcționează împotriva statului de drept și a drepturilor fundamentale.
Situația politică este agravată de alianța dintre PSD și AUR, care nu militează pentru interesul public, ci pentru interese meschine și corupte. Această colaborare este vizibilă atât în Parlament, cât și în consiliile județene sau locale, influențând și conducerea instituțiilor media. Se subliniază că această alianță pune în pericol poziția României în cadrul Uniunii Europene și NATO, fiind o amenințare directă la adresa securității naționale, mai ales în contextul războiului hibrid.
Evoluția politică actuală este marcată de o vulnerabilitate majoră în fața amenințărilor externe, precum cele reprezentate de Rusia. Lipsa de coeziune și voturile împotriva legilor de apărare sau a programelor de armament fragilizează capacitatea de reacție a țării. În acest climat de instabilitate, securitatea europeană este pusă la încercare, deoarece un stat membru care eșuează în menținerea valorilor democratice devine veriga cea mai slabă a întregii Uniuni.
Contextul securitar este intensificat de prezența dronelor care zboară prin teritoriul României, Polonia sau Letonia, semnalând un război hibrid activ desfășurat de Putin. Aceste incidente nu sunt simple teste, ci dovezi ale unei agresiuni care vizează stabilitatea regiunii. Într-un astfel de climat, orice slăbiciune a instituțiilor de stat sau a controlului asupra teritoriului poate amplifica riscurile de securitate națională și regională.
Federalizarea Europei este menționată ca o posibilă soluție pentru a câștiga viteză de reacție, prin transformarea Comisiei Europene într-un guvern și crearea unei armate europene. Totuși, acest proces este extrem de complicat și ar necesita cedarea unor drepturi naționale în schimbul unei responsabilități colective mai mari.